Impresii dintr-o călătorie în Japonia

Articol publicat de Vlad Cubreacov.

Unul din aspectele prioritare ale politicii anti bisericeşti promovate de regimul bolşevic a fost lupta împotriva slujitorilor altarului. Despre situaţia preoţimii basarabene în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941) s-a scris încă prea puţin...

S-a nascut in 1921, pe 5 noiembrie, in Grozesti, judetul Lapusna, in Basarabia. La 13 ani a mers la Manastirea Hancu, unde a ramas pana in 1944, cand s-a refugiat in Romania pentru ca Basarabia fusese ocupata de catre sovietici.

Născut în satul în satul Palanca, judeţul Bacău. În anul 1920 a fost încorporat în armată la o unitate de jandarmi din Chişinău şi s-a lăsat la vatră cu gradul de sergent. La puţin timp, el le-a spus părinţilor că doreşte să se călugărească la o mănăstire din Basarabia şi că vrea să primească partea de moştenire care i se cuvine pentru a o dona mănăstirii. A venit la mănăstirea Hâncu, pentru a îmbrăca haina monahală.

În 1925 termină şcoala de patru ani din sat, iar în 1933 Seminarul Teologic din Huşi. Urmează Facultatea de Teologie din Cernăuţi, pe care o absloveşte cu excelenţă în 1938.

Conform unor date preliminare, peste 50 de preoţi din sudul Basarabiei au devenit victime ale represiunilor iniţiate de poliţia politică sovietică în perioada 1940-1941, fiind ucişi, condamnaţi la închisoare sau deportaţi.

Vă scriu acest mesaj în speranţa să aflu câte ceva despre 3 fraţi, preoţi-călugari din Basarabia (Inscripţia: Aici odihnesc fraţii Dumitraşcu – Pr. Iron, Pr. Dumitru, Pr. Veniamin 3 fraţi preoţi călugări din Basarabia),