1. Răspuns al marelui Bătrîn (sau al lui Varsănufie) către Ava Ioan de la Berseba, care-i ceruse să îngădue să vină să vietuiască lingă ei, în mînăstirea lor de obste.

l S-a scris în Apostol că "Cel ce a început întru voi lucrul cel bun, El însusi îl va si duce la capăt pînă în ziua Domnului nostru lisus Hristos" (Filip l, 6). Si iarăsi a spus Stăpînul nostru celui ce a venit la El: "De nu se va lepăda cineva de toate cele ce le are si de neamul lui, ba de nu-si va urî chiar si sunetul său, nu poate să fie ucenicul Meu" (Le. 14, 33 si 26). Si e cu putintă lui Dumnezeu să împlinească acest cuvînt pentru noi. "Că ce este mai bine si mai plăcut decît a locui fratii împreună?" (Ps. 132, 1). Deci mă rog să ajungi la măsura scrisă în Fapte: ,,Cîti aveau averi le vindeau si aducînd pretul celor vîndute îl puneau la picioarele Apostolilor" (Fapte 4, 34, 35).

Si eu cunoscînd rîvna ta, ca fiind după Dumnezeu, am spus iubitului nostru fiu, Serid, care ne-a acoperit pe noi cu Dumnezeu de către oameni (si nădăjduim în Dumnezeu că te va acoperi si pe tine împreună cu noi): "Primeste pe fratele Ioan cu dragoste multă si să nu stai deloc la îndoială. Căci încă înainte cu doi ani mi-a descoperit Dumnezeu că va veni aici si multi dintre frati vor veni la noi. Si eu am păzit descoperirea pînă ce voi afla ce va face Domnul. Cînd deci s-a împlinit timpul, am arătat-o si eu vouă".

Si fiindcă am socotit ca din cele ce le port să-ti trimit ceva si tie, iată am luat culionul de pe capul meu si ti 1-am trimis prin fratele, zicînd: "Dă-i-1 lui si adu-mi în locui Iui altul". Tine-1 deci pînă la moartea ta. Căci tfi va acoperi de multe rele si ispite. Să nu-1 dai deci altcuiva. Că el este binecuvîntarea lui Dumnezeu prin mîinile mele. Si sileste-te să duci la capăt lucrul tău si elibereazâ-te de orice altă grijă, cum ne-am eliberat si noi. Si sezi cu noi întru toată negrija. dăruindu-te lui Dumnezeu.

Si eu, Serid 2, îti spun tie un lucru minunat. Cînd grăia Bătrînul acestea, gîndeam întru mine: cum voi putea tinea acestea în minte, ca să le scriu? Dacă ar vrea Bătrînul, as aduce aci cerneală si hîrtie ca să scriu orice cuvînt pe care-1 aud. Dar el a cunoscut ceeace gîndeam si fata lui începu să strălucească ca focul si-mi spuse: "Du-te si scrie si nu te teme. Dacă ti-as spune zeci de mii de cuvinte ca să le scrii, Duhul lui Dumnezeu nu te va lăsa să scrii nici mai multe nici mai putine decît ti-am spus, chiar dacă ai voi, ci-ti va conduce mina ca să le scrii acestea pe rînd.

2. Răspuns al aceluias marc Bătrîn către acelas, vestindu-i lui de mai înainte feluritele necazuri ce vor veni asupra lui si Jieputinta trupească, unită cu acestea, dar si sporirea sufletească ce-o va avea din acestea.

Spune fratelui Ioan 3: întăreste-ti inima ca pe-o piatră tare. Iar piatră numesc tăria sufletului, ca să poti auzi cele ce-ti voi spune. Ia deci seama la tine însuti, ca nu curnva auzind aceasta să te semetesti în inima ta si să cazi din făgăduinta duhovnicească. Căci pe multi i-a pierdut înfumurarea, chiar dintre cei ce-au atins măsura. Deci te pregăteste spre multumire în toate, auzind pe Apostolul care zice: "întru toate multumiti" (I Tes. 5, 18), "fie în necazuri, fie în nevoi, fie în strîmtorări" (II Cor. 6, 4), fie în neputinte si osteneli trupesti. Multumeste lui Dumnezeu în toate cele ce vin asupra ta. Căci nădăjduesc că si tu vei ,,intra în odihna Lui" (Evr. 4, 1). "Pentru că prin multe necazuri trebue să intrăm în împărătia lui Dumnezeu" (Fapte 14, 22). Na te îndoi deci în sufletul tău si să iiu slăbească inima ta în ceva. Si adu-ti aminte de cu-vîntul Apostolului "că chiar de se strică omul nostru cel din afară, cel dinăuntru se înoeste din zi în zi" (II Cor. 4, 16). Dacă deci nu suferi pătimirile, nu poti ajunge la cruce. Iar de rabzi mai întîi pătimirile, vei intra la limanul odihnei Lui. Si te vei linisti apoi întru toată negrija, avînd sufletul întărit si lipit de Domnul pentru totdeauna, străjuit în credintă, bucurîndu-se întru nădejde, vcselindu-se în dragoste, păzit în sfînta si cea de o fiintă Treime. Si atunci se va împlini cu tine ceeace s-a spus: "Să se veselească cerurile si să se bucure pămîntul" (Ps. 95, 11). Aceasta este viata cea fără de griji a omului lui Dumnezeu. Căci se bucură, iubitul meu frate, Tatăl si Fiul si Sf. Duh de mîntuirea ta.

3. Răspuns al altui Bătrin către acelas, care-i ceruse o întîlnire.

Spune fratelui: lartă-mă pentru Domnul, căci doresc să te văd, dar nu găsesc timp liber din pricina constiintei altora- Dar mă bucur de dragostea pentru binecuvîntările trimise tie de sfîntul Bătrîn. Si fericit esti pentru că te-ai învrednicit de ele.

4. Ivindu-se o ispită pentru monahii locului unde vietuia Ava Ioan înainte de a veni în minăstirea de obste si avînd să se nască o tulburare pe cînd era el acolo, stiind-o aceasta de mai înainte marele Bătrîn cu duhul, îi scrise lui acestea:

Scrie fratelui Ioan: Iată îti trimic trei mărturii aîc puterii lui Dumnezeu, din Scripturile Sf. Duh, prin care doresc să ti se trezească mintea ca să ia aminte la Dumnezeu si la gîndurile Duhului, ca să cunosti ceeace se potriveste timpului de fată.

întîia mărturie este aceasta: Zis-a Dumnezeu către Sf. Prooroc Isaia : "Mergi poporul meu, intră în cămara ta, închide usa ta, ascunde-te putin pînă va trece mînia Domnului" (îs. 26,20).

A doua mărturie este aceasta: "Iesiti din mijlocul lor si vă osebiti si nu vă atingeti de ce este necurat, zice Domnul, si Eu vă voi primi pe voi si voi fi vouă Tată si voi îmi veti fi Mie fii si fiice, zice Domnul Atottiitorul" (îs. 17, 18).

A treia mărturie: "Vedeti cum umblati, nu ca niste neîntelepti, ci ca niste întelepti, răscumpărînd vremea că zilele sînt rele" (Ef.' 5, 15-16).

Iar eu zic tie: Aleargă spre cele dinaintea ta si desă-vîrseste lucrul tău degrabă, aducîndu-ti aminte de Domnul care zice: "Nimenea punînd mîna pe plug si întorcîndu-se spre cele dinapoi, nu se pregăteste pentru împărătia cerurilor" (Le. 9, 62). Căci eu privesc la viata linstită care se află în Hristos lisus Domnul nostru, căruia fie slava în veci. Amin.

5. Răspuns al aceluias mare Bătrîn către care se întristase că Ava Ioan a întîrziat să vină si deaceea socotea că nu mai vine.

Nu te descuraja, fiule, nici nu te întrista din pricina fratelui nostru. Pentru că desi lipseste cu trupul, este cu noi totdeauna. Căci e de un suflet cu noi si nimic nu-1 desparte de iubirea noastră de acum si pînă în veac.

6. Scrisoarea aceluias mare Bătrîn scrisă către Aia Ioan, care se ocupa în tara lui cu unele lucruri de trebuintă pentru mînăstire si era tulburat de un război al trupului e .

Scrie fratelui: Tu esti încă în afară, ostenindu-te după puterea ta pentru Dumnezeu si pentru sufletele fratilor, mai bine zis pentru odihna si linistea noastră si a ta. Căci dacă fratii nostri se odihnesc si sînt ocrotiti prin noi, aflăm si noi prin ei odihna desăvîrsită '; si se împlineste cu noi cuvîntul scris: "Un frate ajutat de alt frate este ca o cetate întărită si înconjurată de ziduri" (Prov. 18, 19).

Taie toate legăturile si părutele pricini pe care le ai pînă esti afară si ;să nu lasi nici-o pricină născocită si nici-o legătură cu cineva care te atrage la cele dinapoi. Căci de nu faci asa, nu te linistesti într-o liniste desăvîrsită. Că asa am făcut si noi. Făcînd deci aceasta, nădăjduesc că te vei linisti cu desăvîrsire. Si cu ajutorul lui Dumnezeu, sortul si partea ta va fi cu noi în veac. Deocamdată să nu afle nimeni cele scrise tie. împlinind asadar osteneala ta, de-ti va înainta lucrul bine, multumeste lui Dumnezeu si te roagă Lui. Căci aceasta înseamnă: "în toate multumiti" (I Tes. 5, 18). Să nu nesocotim datoria de a multumi lui Dumnezeu. Să facem ca acela despre care ai spus odată pilda: A plecat să se roage în biserică să i se rânduiască să afle ceva de mîncare si 1-a întîlnit pe careva care i-a spus: mănîncă azi cu mine si apoi du-te si te roagă. Si i-a răspuns acela: nu vin, căci am plecat să cer aceasta de la Dumnezeu. Asadar si noi, fie că vom afla, fie că nu vom afla, să dăm lui Dumnezeu rugăciune si multumire. Ia seama să porti în trupul tău pururea crucea lui Hristos 8.

7. Răspunsul aceluias mare Bătrin către ace/as, care se gîndea să meargă cu fratii să culeagă cele de trebuintă pentru lucrul de mînâ si se temea de pustietatea locurilor '. li aduce aminte să ia seama la războiul trupului care tul-bură si-i făgădueste ajutorul lui Dumnezeu în această plecare pe care o ia asupra sa pentru ei.

Spune celui ce a fost chemat printr-:o încuviintare de sus să locuiască lîngă noi nu numai în veacul de acum ci si în cel viitor, fratelui si celui de un suflet cu noi Ioan: Zis-a Stăpînul nostru Hristos ucenicilor Săi: "Oare nu se vînd două vrăbii pe un bănut. Si nici una din ele nu va cădea pe pămînt fără voia Tatălui Meu cel din ceruri. Vouă însă si perii capului vă sînt numărati. Asadar nu vă temeti. Voi sînteti mai de pret decît un număr mare de vrăbii. Tot cel ce va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor voi mărturisi si eu pentru el înaintea Tatălui Meu cel din ceruri" (Mt. 10, 29-32). Ia seama deci la tine să pui cu trezvie pe Dumnezeu pururea înaintea ta, ca să se împlinească si cu privire la tine cuvîntul proorocesc: ,,Văzut-am pe Domnul înaintea mea pururea, că la dreapta mea este, ca să nu mă clatin" (Ps. 15, 8). întinde, asadar, mîinile tale din tot sufletul tău spre cele ce le ai de împlinit si cugetă la ele pururea ca să auzi glasul lui Dumnezeu spu-nîndu-ti: "Iată trimit pe îngerul Meu înaintea fetii tale, care va pregăti calea ta înaintea ta" (Mt. 11, 10; Mt. 3, 1).

8. Ostenindu-se acela mult si nea fiind cele pentru lucrul de mînă, s-a întristat si s-a mirat cum "ra-a fost trimis îngerul înaintea fetii lui., după cuvîntul Bătrînului. El nu stia, că aceasta i-a spus-o Bătrînul spre usurarea plecării lui. Deaceea îi scrie lui Bătrînul acestea:

Scrie fratelui că atîta vreme cît este corabia pe mare, se asteaptă la primejdii si la bîntueiile vînturilor. Dar cînd ajunge la limanul linistei si al păcii nu se mai teme de primejdii, de necazuri si de bătaia vînturilor, ci se va afla în liniste. Asa si iubirea ta, cîtă vreme esti cu oamenii, asteaptă-te la necazuri si la primejdii si la atacurile vînturilor nemateriale; dar cînd vei ajunge la cele gătite tie, atunci vei fi fără frică. Iar în privinta a cecace am spus înainte, că Stăpînul nostru a zis: "Iată voi trimite pe îngerul Meu înaintea fetii tale", el a fost de fapt trimis. Iar despre faptul de a nu fi aflat cel pentru lucrul de mînă, Dumnezeu a zis în cartea lui Moise: "Pentru aceea te-a ocolit si te-a pedepsit si te-a sleit de foame în pustiul acela înspăimântător, ca să cunosti cele din inima ta" (A doua lege 8, 2-3). întelege, iubite frate, cele spuse tie de mine si tine-te tare si fără sovăială în osteneala ta.

9. Scrisoarea aceluiasi mare Bătrîn către acelas care plecase pentru trebuintele mînăstirii si se descurajase pentru multele necazuri în care a ajuns.

Scrie, fiule, fratelui nostru Ioan, că-1 îmbrătisăm în Domnul, eu si tu si fratele nostru Ioan. Si spune-i: nu te descuraja în necazurile si greutătile trupesti ce le rabzi si în care te ostenesti pentru noi si pentru obstea noastră. Căci si prin aceasta îti pui sufletul tău pentru frati si nădăj-duesc că multă îti va fi răsplata pentru osteneala aceasta. Si precum 1-a pus Dumnezeu pe losif să hrănească pe fratii săi în timpul foametei în Egipt, asa te-a pus si pe tine să ajuti mînăstirii împreună cu fiul meu Serid. Iar eu îti spun cuvîntul Apostolului cel către Timotei: "Tu deci, fiule, întăreste-te în harul Duhului Sfînt" (II Tim. 2, 1). Căci văd cum va veni linistea ta si mă bucur împreună cu tine întru Domnul. Pentru că atîta vreme cît petreci afară, vei afla necaz si osteneală trupească. Dar cînd vei ajunge la limanul linistei, vei afla odihnă si pace. Căci nemincinos este Stăpînul nostru care zice: "Le voi da lor în veacul de acum însutit si în cel viitor viată vesnică" (Mc. 10, 30). Osteneste-te, asadar, frate, din toată inima, ca să afli mai multă dragoste si odihnă. Căci înainte de a ajunge corabia în port e lovită si frămîntată de valuri si de vîrtejuri. Dar cînd ajunge în port afla însfîrsit multă liniste, întelege cele spuse si le păzeste. "Căci Domnul îti va da întelegere în toate" (II Tim. 2, 7).

10. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către acelas, ctnd a căzut pe piciorul lui o piatră si i-a pricinuit multă durere si descurajare.

Iubitului frate în Domnul, Ioan, bucurie. Potrivit ostenelii trupului tău pentru noi si zdrobirii piciorului tău pentru noi, să umple Stăpînul Dumnezeu, sufletul tău, iubitul meu, însutit de bunătătile ceresti, întelege, frate, cele scrise de mine si le ascunde în tine, pentru că te vor face să simti o bucurie cerească, stăpînitoare, dumnezeească. Căci în numele Sfintei Treimi, descopăr că esti împreună mostenitor al liarismelor mele, date mie de Dumnezeu. Si m-astept să ajungi de grabă (la el înaintînd pas cu pas. Căci vei ajunge prin ostenelile pentru Dumnezeu la odihna Lui, asa cum altul ajunge la ea pentru smerenie. Iar eu nădăjduesc că tu le vei avea pe ammdouă cînd va muri întristarea din inima ta, înăbusindu-se iutimea din tine. Atunci se va împlini în tine cuvîntul: "Vezi smerenia mea si osteneala mea si iartă toate păcatele mele" (Ps. 24, 18). Si cînd ti-am spus că vei ajunge înaintînd pas cu pas, gîn-deste-te la Evanghelii, cum si de cîte ori a dat Hristos ucenicilor barismele vindecărilor si ale scoaterii dracilor, ca si harisma desăvîrsită a iertării păcatelor, zicîndu-le: "Cărora le veti ierta păcatele, iertate vor fi" (Ioan 20, 23). Deci cînd pentru osteneala ta cea pentru Dumnezeu va ierta păcatele tale, ai ajuns la măsura la care voesc să ajungi.

Iar dacă găsesti în scrisoarea mea cuvinte greu de înteles, întreabă pe Serid, cel de un suflet cu tine, pe fiul meu cel iubit, si prin harul lui Dumnezeu el îti va explica cele greu de înteles. Căci m-am rugat lui Dumnezeu pentru el si în privinta aceasta.

Tu, deci, omule al lui Dumnezeu, aleargă pe drumul gătit tie ca să ajungi cu bucurie la limanul lui Hristos, la care am ajuns noi, si să auzi glasul bucuriei împlinite, al vietii, al luminii si al veseliei, spunîndu-ti-se: "Bine, slugă bună si credincioasă, peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune, intră în bucuria Domnului tău" (Mt. 25, 21). Bucură-te în Domnul, bucură-te în Domnul, bucu-ră-te în Domnul! Domnul să păzească sufletul si trupul tău de tot răul si de toată împotrivirea diavolească si de toată nălucirea pricinuitoare de tulburare. Domnul va fi lumina ta, acoperămîntul tău, calea ta, tăria ta, cununa ta, veselia ta si sprijinitorul tău vesnic. Ia aminte la tine Căci s-a scris: "Nu nesocoti cuvintele iesite din buzele Mele" (Ps. 88, 35).

11. Răspunsul aceluias Bătrîn către acelas., îndemnîndu-l să-si aducă aminte de cele scrise lui, spre folosul lui si spre sprijinirea inimii lui.

Zis-a Solomon despre părintii Iui: "Cei ce mă învătau îmi spuneau: să se sădească cuvîntul nostru în inima ta" (Prov. 4, 4). Asa îti spun si eu, frate: să se sădească cuvintele mele în inima ta si cugetă totdeauna la toate cele scrise de mine, precum a zis Dumnezeu prin gura lui Moise: "Lipseste-le de mîna ta cea dreaptă si vor fi pururea neclintite înaintea ochilor tăi si cugetă la ele cînd te culci, cînd te scoli, cînd umbli pe drum si te culci în casă" (A doua lege, 6, 6-8). Arată-le, asadar, pe acestea întru desăvîr-sirea faptelor si Dumnezeul meu va fi cu tine în veac. Amin.

12. Acelasi a poruncit fratelui un lucru si pentru că acela nu l-a împlinit repede, l-a certat pe el. Iar fratele întristîndu-se, Bătrînul i-a poruncit să nu mai spună aceasta vreunuia dintre frati, în acest scop i-a spus Bătrînul aceasta:

Spune fratelui Ioan: Vremea noastră este slabă. Si cu multă osteneală afli în vremea de acum un om cu inima tare 9b. Dar tine cuvîntul sfîntului Apostol care zice: "Mustră, ceartă, îndeamnă cu îndelungă răbdare si învătătură" (II Tim. 4, 2).

13. Ridicîndu-se o clădire în minăstire, acela (Ava Ioan) ca un om priceput a desemnat măsurile lucrării. Dar unii frati, fără să stie el, socotind că fac un lucru bun, au adăugat ceva la acele măsuri si au schimbat putin planul. Si tulbu-rîndu-se acela si descurajîndu-se din pricina lor, a arătat aceasta Bătrînului. Bătrînul a răspus:

Spune fratelui nostru Ioan, care cugetă aceleasi cu noi: Multe sînt cele scrise tie de mine prin mîna iubitului si sincerului nostru fiu, care ne iubeste din tot sufletul lui deopotrivă pe noi cei trei10 cu iubire desăvîrsită. Si toate acestea nu ti le scriu din voia proprie ci din porunca Sf. Duh spre îndreptarea si folosul sufletului si a constiintei omului dinăuntru, pentru necazuri si asuprirea trupului si pentru zdrobirea inimii, întîi fereste-te de duhul descurajării. Căci naste tot răul si necazuri felurite. Dacă ti-as scrie ispitele ce le-am suferit eu, îti spun că nu le-ar putea purta urechile tale; ba poate nici ale altuia în timpul de fată. Dar nădăj-duesc că vei ajunge la ele, ba chiar le vei vedea cu ochii tăi si te vei izbăvi de ele cu harul lui Hristos prin credinta ta. Pentru ce slăbeste inima ta si se descurajează, din pricina oilor lui Hristos? Sau nu sti ce dureri de cap suferă învătătorul cel bun din partea copiilor pînă ce se cumintesc? Doar ai auzit de la mine cuvîntul Apostolului: "Mustră, ceartă, îndeamnă cu toată îndelunga răbdare si învătătură" (II Tim. 4. 2). Ascultă si ia aminte la cele ce ti le spun îndelunga răbdare este născătoarea tuturor bunătătilor Gîndeste-te la Moise, care si-a ales mai bine "să pătimească împreună cu poporul decît să aibă dulceata trecătoare a păcatului" (Evr. 11, 25). Deci cînd te tulbură gîndul de la demoni împotriva vreunui om, spune gîndului cu îndelungă răbdare: m-am supus oare pe mine lui D i mnezeu ca să lovesc pe altii?11. Si va pleca de la tine. Aleargă cu bărbătie si cu tărie, aducîndu-ti aminte de cuvintele mele, mai bine zis de ale Domnului, ca să ne întelegi pe noi în Hristos lisus, Domnul nostru. Fie ! Amin.

14. Răspunsul aceluias mare Bâtrln către acelas, pentru că răbdase cu greu să audă că oarecare dintre frati spusese ca să-l umilească: Cine mai este si acesta ? Sau pentru ce se supără ?

Spune fratelui: Precum se judecă Mihail pentru trupul lui Moise (Iuda 9), asa mă lupt si eu pentru tine, pînă ce nu te vei izbăvi de omul cel vechi. Dar si iudeii murmurau împotriva Mîntuitorului, zicînd: "Nu este Acesta fiul lui losif? Nu cunoastem pe mama si pe fratii Lui?" (Ioan 6, 42; Mt. 13, 55). Gîndeste-te la acestea si rabdă pînă la sfîrsit. (Mt. 10, 22)12.

15. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către acelas,

care nu se izbăvise încă de descurajarea lui:

Spune fratelui: Mi-am adus aminte de proorocia lui leremia proorocul care zice: "Cine. va da capului meu apă si ochitor mei izvor de lacrimi, ca să plîng pe acest popor ziua si noaptea?" (Ier. 9, 1). Mă asteptam ca să te hrănească hrana vîrtoasă si te văd iarăsi avînd nevoie de lapte (Evr. 5, 12). Vezi ce s-a scris: "Si de cele ascunse ale mele curăteste-mă" (Ps. 18, 13). Vezi să nu te fure balauri răi si să verse în tine veninul lor. Că e pricinuitor de moarte. Căci nimenea nu îndreptează vreodată binele cu răul, pentru că e biruit de rău. Ci îndreptează răul prin bine (Rom. 12, 21). Iată tu stai în stadion: esti dator să te lupti cu fiarele, ca Apostolul (I Cor. 15, 32). Căci el se lăuda, pentru că biruise fiarele. Ai fost aruncat în furtuna mării ca să rabzi multe primejdii si să te lupti cu furia valurilor. Si biruind cu ajutorul lui Dumnezeu vei veni cu noi la limanul linistii, în Hristos lisus, Domnul nostru, Căruia fie slava în vecii vecilor. Amin.

16. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către ace/as, care începuse să se supere pe frati pentru stricarea unor cărămizi din pricina ploii. Căci o punea aceasta pe seama negrijii lor. Stiind de mai înainte că aceasta îl va face să gîndească rău si de Ava, îl trezeste si îl întăreste de mai înainte împotriva acestor gînduri, aducîndu-i aminte si de dragostea adevărată pe care o are Ava f ată de el, ca prin această aducere aminte să lapede gîndul potrivnic lui.

Fă o faptă de iubire, fiul meu, si gîndeste-te să aduci hîrtie si cerneală si lasă răspunsul pentru care ai venit si scrie fratelui Ioan mai întîi o salutare din partea mea. Căci e pe cale să se supere pe altii si să fie supărat de altii. Si spiine-i: Bucură-te în Domnul, fratele meu. Dacă sînt multe valurile mării, nu este oare cineva care să trezească pe lisus si să certe vînturile si să se facă liniste pentru a cunoaste pe lisus si a I se închina? (Mt. 8, 22). Dacă toate sînt desarte si trecătoare, pentru ce e împinsă inima noastră de ele, ca să uite de cuvîntul evanghelic: "Ce va folosi omului de va dobîndi lumea toată, iar sufletul său si-1 va pierde" (Mt. 16, 26). Află, fratele meu. că dacă supără cineva pe altul fie cu fapta, fie cu vorba, va avea după aceea el o supărare însutită. Ti s-au scris din partea mea de multe ori cuvintele Domnului din Scriptură, să ai îndelungă răbdare în toate si să iei aminte si să nu fie voia ta amestecată13. Ci cînd îmi trimiti vre-o întrebare cu iubitul meu fiu, Serid, care e mereu necăjit că te vede necăjit, sileste-te să tii sub pază gîndurile tale, ca să nu arunce vre-un venin pricinuitor de moarte în inima ta si să te amăgească să iei tintarul drept cămilă si bobul de nisip drept o piatră. Căci asa se va afla omul care avînd o bîrnă ia seama la firul de pai (Mt. 7, 3-5).

Ti-am scris acestea ca sufletului meu. Căci stiu că inima ta se va bucura de acestea. Fiindcă se spune: "Mustră pe întelept" si celelalte (Prov. 9, 8). Si, stii, frate, cît de mult te am pe tine în dragostea lui Hristos. fH; Nădăjduesc că esti, însfîrsit, aproape de a nu te mai îngriji de lucrurile pămîntesti si de a te afla în lucrarea duho vnicească a Părintilor. Căci nu mă va rusina Domnul meu Hristos pe mine care mă rog Lui ziua si noaptea pentru tine41.

17. întrebarea aceluias către acelas mare Bătrîn.

Stiu, Părinte, că acestea mi se întîmplă mie pentru păcatele mele; si că sînt fără de minte si pricina relelor. Iar cei ce mă duce în astfel de necaz este Ava, pentru că nu are grije si trece cu vederea lucrurile. Si acestea se pierd din pricina lui, iar eu nu pot răbda aceasta. Si ce să fac dacă eu vreau să alung gîndurile15, dar nu am putere ? lartă-mă, că "Am spus-o odată; a doua oară nu voi mai adăuga (să o spun)" (Iov. 39, 35,). Si mă mir că s-a răcit căldura dragostei pe care o aveam fată de frati. Roagă-te pentru mine, pentru Domnul.

Răspuns: Frate, adu-ti aminte că Domnul a spus ucenicilor Săi: "Acum si voi sînteti nepriceputi?" (Mt. 15, 16). Ti-am scris să-ti păzesti gîndurile taie. Dacă te-ai fi ostenit să le păzesti, ai fi aflat că puterea de care mi-ai scris de curînd, cu ti-am arătat-o într-o scrisoare de mai înainte si nu era nevoie să-mi scrii iarăsi. Totusi voi adăuga alt răspuns la întrebarea ta.

Mai întîi te mustru. Te-ai numit pe tine păcătos, dar în faptele tale nu te socotesti asa. Căci cel ce se socoteste păcătos si pricină a relelor, nu se împotriveste cuiva, nu se războeste, nu se mînie împotriva cuiva, ci îi socoteste pe toti mai buni. Si dacă gîndurile te fac să spui, fără să glumesti, că esti păcătos, cum îti miscă inima împotriva celor mai buni? Ia seama, frate, că nu acesta este adevărul. Deci încă n-am ajuns să ne socotim pe noi însine păcătosi16. Deaceea cînd iubeste cineva pe cel ce-1 mustră pe el, este întelept. Dar dacă spune că îl iubeste si nu face cele ce aude de la el, mai mult îl urăste. Dacă esti păcătos, pentru ce îl ocărăsti si îl învinuesti că prin el ti-a venit necazul? Nu stii că fiecare se ispiteste de pofta sa? (lacob l, 14) si aceasta-i naste lui necazul? Aceasta este ceeace ti-am scris despre frati, să nu te facă să iei tintarul drept cămilă s.a.m.d. Roagă-te mai degrabă să-ti fie părtasi în frica de Dumnezeu. Si cînd spui de tine că esti nepriceput, nu o spune în glumă, ci cercetează-te si vei afla că nu te crezi asa. Căci dacă ai fi asa, n-ar trebui să te mînii, pentru că n-ai putea deosebi dacă lucrul s-a făcut bine sau rău17. Dar cel nepriceput e prost. Si cel nepriceput si prost e neîntelept în judecătile lui. Si cum ar putea îndrepta si întelepti cel neîntelept pe altii? Vezi, frate, că vorbim în glumă si numai cu gura si aceasta o arată faptele noastre. De aceea cînd răspundem gîndurilor, nu avem putere, pentru că mai întîi primim să osîndim pe aproapele si puterea duhului nostru slăbeste18 si învinovătim pe fratele nostru, vinovati fiind noi însine19. Dacă socotesti că totul este al lui Dumnezeu care milueste si nu al celui ce voeste, nici al celui ce aleargă (Rom. 9, 16), pentru ce nu întelegi si nu iubesti pe fratele tău cu o iubire desăvîrsită? 20 Căci cîti nu voiau să ne ajungă pe noi bătrînii, si alergau în acest scop? Totusi nu li s-a dat lor să ne ajungă. De aceea nereusind el, ne-a trimis Dumnezeu pe noi la el si 1-a făcut pe el fiul nostru sincer. Căci Dumnezeu iubeste vointa cea dinăuntru.

Cît priveste cuvîntui: "Am spus odată" s.a.m.d., dacă lupti pentru a ajunge acolo, esti fericit. Dar nu s-a dat aceasta tuturor.

Iar despre celelalte gînduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gîndul, zicînd: "Dumnezeu stie ce e de folos". Si te vei odihni. Si pe încetul îti va veni puterea să rabzi. Nu înceta să spui. Iar de spui si nu esti auzit, si nici nu afli har (ascultare) în cuvântul tău, să nu te întristezi. Căci te vei folosi si mai mult.

Iar privitor la cele ce te miră, iubirea desăvîrsită nu cade si cel ce a dobîndit-o pe ea, rămîne în căldură, fiind închis în iubirea fată de Dumnezeu si de aproapele. :

Cît despre rugăciunea de care ai scris la sfîrsit, să-ti ajungă cuvîntui ce ti 1-am scris, că mă rog pentru tine lui Dumnezeu fără încetare, noaptea si ziua. Ai cerut-o deci si aceasta de prisos. Ai asadar de la mine hrana cea după Dumnezeu pentru multă vreme. Stărue si asteaptă pe Domnul, în Hristos lisus Domnul nostru, Căruia se cuvine slava în veci. Amin.

18. Răspunsul aceluias Bătrîn către "ce/as, care l-a. întrebat de unde este căldura si răceala si învîrtosarea inimii; si despre războiul trupesc.

Despre căldură si răceală, e stiut că Domnul s-a numit foc ce încălzeste si aprinde inima si rărunchii (Ps. 7, 9; 35, 2). Dacă e asa, diavolul este răceală si de la el este toată răceala. Căci de n-ar fi asa, cum s-ar fi spus că "atunci se va răci dragostea multora"? (Mt. 24, 12). Iar "atunci" ce înseamnă dacă nu în timpurile vrăjmasului. Cînd simtim deci răceala, să chemăm pe Dumnezeu, care venind va încălzi inima noastră spre dragostea desăvîrsită a Lui, ba nu numai a Lui, ci si a aproapelui. Si venind de fată căldura Lui, se alungă răceala urîtorului de bine. Iar cînd acesta a uscat izvorul lacrimilor din inima ta, l-a umplut pe cel de sub pîntecele tale. Dar primeste pe Domnul în casa ta si El va usca izvorul din urmă si va curati izvorul lacrimilor ca să curgă din el apa duhovnicească21. Cel ce voeste să vină la frica lui Dumnezeu, vine prin asteptare stăruitoare22. Căci zice: "Asteptînd, am asteptat pe Domnul si a căutat spre mine si a ascultat cererea mea" (Ps. 39, 2) Si ce a adăugat? "Si m-a scos pe mine din groapa ticălosiei si din tina noroiului" (Ps. 39, 3). Iar prin groapa aceasta întelegem si învîrtosarea inimii. Dobîndesti deci ceeace doresti si te vei mîntui în Domnul.

19. Răspunsul aceluias mare Bătrin către acelas, care l-a întrebat despre îndelunga răbdare.

Trupul prinde putere cîtid se împutinează viata duhovnicească a cărei esentă o coustitue iubirea de Hristoi ce se naste din simtirea prezentei Lui si a comuniunii cu El. Iar trapul plin de vigoare se face izvorul altoi- curgeri. Lacrimile inimii sînt semnul că omul nu e singur, ci câ-L simte pe Domnul Hristos în sine.

Spune fratelui: Ti-am scris despre îndelunga răbdare. Si acum îti spun: Zis-a Stăpînul nostru Dumnezeu ucenicilor Săi: "Iată v-am dat vouă putere să călcati peste serpi si scorpii si peste toată puterea vrăjmasului. Si nimic nu vă va vătăma" (Le. 10, 19). Fă-te dar ca Iov "bîncl batjocura ca apa" (Iov. 34, 7). Fă acestea si cugetă totdeauna la ele.

20. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către acelas, care l-a întrebat: Dacă i-a dat lui Dumnezeu putere să calce peste serpi si scorpii, de ce se mai tulbură ?23.

Cel ce a primit putere să calce peste serpi si scorpii, nu mai este vătămat sau biruit de ei. Cercetează deci inima ta în fata oricărui lucru si dacă el poate tulbura inima ta, măcar cît de putin, află că esti încă departe de a fi primit putere asupra acelora si să nu fi fără grijă de tine, ca nu cumva să ti se fure vre-o clipă24. Ci orice lucru ai vedea că se întîmplă - si nu spun numai despre cele din lume, care sînt trecătoare, ci fie în cer, fie pe pămînt - pune pe Dumnezeu si judecata Lui înaintea ochilor tăi. Si gîndeste-te că putină vreme avem să petrecem în lume. Si asa fă să se sălăsluiască blîndetea în inima ta, aducîndu-ti aminte de Hristos, Oaia si Mielul cel fără de răutate; de cîte a răbdat, nevinovat fiind: ocări, bătăi si celelalte. Iar noi, măcar că sîntem vinovati de ce ne pornim împotriva aproapelui, cînd ii-am pătimit nimic din partea lui? Adu-ti aminte că dragostea nu se trufeste, ci e cu îndelungă răbdare si celelalte (I Cor. 13, 4). Si roagă-te să ajungi la cele dinaintea ta, ca să nu-ti fie osteneala în desert. Lipeste-te fără sovăire de Hristos, care ne-a iubit pe noi. Lui fie slava în veci. Amin.

21. Răspunsul aceluias Bătrîn către ace/as, punîndu-i în minte să nu poruncească nimănui ceva, ci să-si hotă-rasca drept regulă limpede să se îngrijească numai de sine.

Frate, cu cît îti scriu mai multe, cu atîta sileste-te mai mult să întelegi cele scrise de mine si să nu le nesocotesti. Căci se spun spre cunostinta si spre buna asezare a sufletului.

Să stii, frate, că dacă cineva nu suferă ocările, nu va vedea slava si dacă cineva nu leapădă amărăciunea mîniei, nu gustă dulceata. Ai fost lăsat în mijlocul fratilor si a lucrurilor ca să arzi si să fi cercat. Căci aurul trebue probat prin foc (I Petru l, 7). Nu-ti tine nimic pentru tine, căci prin aceasta vii la război si la griji. Ci judecă cele ale timpului potrivit cu frica de Dumnezeu si nimic în duh de ceartă (Filip 2, 3). Fă tot ce poti să te înstrăinezi de mînie si fii pildă de folos tuturor, nejudecînd pe cineva, nici osîndindu-1, ci sfatuindu-i ca pe niste frati adevărati. Iubeste mai ales pe cei ce te ispitesc. Căci si eu am iubit pe cei ce mă ispiteau. Pentru că de gîndim bine de ei, acestia ne ajută să înaintăm. Nu-ti impune nici-o regulă 25. Fii ascultător si smerit si cere-ti socoteală de ce-ai făcut în fiecare zi. Căci proorocul explicând cuvîntul "în fiecare zi", zice: "Si am zis: acum am început" (Ps. 76, IO)26. Iar Moise zice: "Si acum Israile" (A doua lege, 4, 1). Tine deci si tu pe "acum"27.

Si de ti se impune trebuinta să poruncesti cuiva, probează gîndul tău, daca nu cumva va misca vre-o tulburare. Si dacă nu ti se pare folositor, ascunde-1 sub limbă, aducîn-du-ti îndată aminte de Cel ce a zis: "Ce va folosi omul de va dobîndi lumea toată iar sufletul si-1 va pierde?" (Mt, 16, 26). învată, frate, aceasta, că tot gîndul care nu are în sine renuntarea la smerenie, nu e după Dumnezeu, ci este în chip vădit din cele de-a stingă. Căci Domnul nostru vine cu seninătate, iar toate cele ale vrăjmasului, cu tulburare si miscare necurată. Si chiar dacă par îmbrăcati în haina oilor, se descopere clin tulburarea ce o pricinuesc că "sînt lupi răpitori" (Mt. 7, 15). Căci zice: "Din roadele lor îi veti cunoaste pe ei" (Mt. 7, 16). Să ne dea Dumnezeu tuturor pricepere ca să nu ne lăsăm amăgiti de dreptătile lor. Căci "toate îi sînt Lui goale si descoperite" (Evr. 4, 13).

Tu deci, iubite, fă să izbutească totul în mîinile tale, punînd înaintea ochilor tăi frica lui Dumnezeu. Si mul-tumeste-i Lui. Că a Lui este slava si cinstea în veci. Amin.

22. Ră spunsul aceluias mare Bătrîn către acelas,plin de mîngîere si de îndemn ca să se întoarcă la veselia duhovnicească din descurajarea pricinuită lui de diferite întîmplări.

Scrie fratelui Ioan un îndemn duhovnicesc care să veselească inima lui în Hristos lisus, Domnul nostru. Si spune-i lui: fiindcă ne doresti, "precum se doreste cerbul după izvoarele apelor" (Ps. 41, 1), - dar nu asa de mult ca noi pe tine - nemaiputînd răbda, cum zice prea dumnezeescul Apostol Pavel (I Tes. 3, 5), am scris iubirii tale aceste spuse de noi, mai bine zis de Dumnezeu. Rodească-ti viata ta struguri, care, călcati în picioare, să-ti producă vin duhovnicesc, ca să veselească sufletul tău necăjit. Cîmpul tău să rodească îmbelsugat sămînta cea bună care semănată pe pămîntul cel bun să producă una o sută, alta sase zeci si iarăsi alta trei zeci (Mt. 4, 8). Si să se încălzească inima ta pentru totdeauna de focul de care a spus Stăpînul nostru lisus Hristos: "Foc am venit să arunc pe pămînt" (Le. 12,49). Să se înstăpînească în inima ta pacea Domnului, după cuvîntul Apostolului (Col. 3, 15). Si să se înalte finicul tău cu ramurile lui, potrivit lui David care zice: "Dreptul ca finicul va înflori" (Ps. 91, 13). Să te curătesti de mînie si de iutimea patimilor ca sfintii cei desăvîrsiti, în care nu se arată nicidecum miscarea acestora, ba nici măcar vre-o înclinare de-o clipă spre ele. Si să învrednicească Domnul sufletul tău ca să se sălăsluiască în nevinovătie si în blîn-dete, ca să fii o hrană a lui Hristos, un miel nevinovat. Să calci pe urmele noastre ca un urmas cuminte si să te ridici la canonul nostru ca un bun mostenitor al harismelor mele. Să vadă ochii tăi pe Dumnezeu, ca unul ce-ai ajuns curat cu inima (Mt. 5, 8). Să fii îndelung răbdător în necazurile tale, ca unul ce ai cunoscut făgăduinta Stăpînului care zice: "în lume necazuri veti avea, dar îndrăzniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16, 33). Să ajungi la dragostea de nebiruit care introduce pe cei ce au dobîndit-o în curtile împărătesti si-i face frati ai lui Hristos28. Pătimeste împreună cu Hristos, ca să te slăvesti împreună cu El (Rom. 8, 17) si dacă mori împreună cu El, ca să te scoli împreună cu El. Făcînd asa, nu nesocotesti comoara ce stă în fata ta29. Dar pînă acum n-ai cunoscut întelesul ei, sau ce este ea. Cînd însă vei ajunge la linistea desăvîrsită, atunci o vei cunoaste pe ea 30 si te vei minuna de darul lui Hristos. Dar cît de nepătrunse sînt căile Lui ! (Rom. 11, 33). Pînă ce esti cu oamenii, nu poti să ie întelegi. Dar cînd te vei afla fără griji ca noi, atunci vei întelege cele spuse. De aceea mă rog lui Dumnezeu noaptea si ziua (II Tini. l, 3) ca să fii si tu acclo unde sîntem noi, să fii si tu într-o simtire cu noi, în bucuria negrăită a sfintilor si în lumina vesnică, ca să afli si tu partea ta în ceeace s-a făgăduit sfintilor, "în cele ce ochiul nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit, pe care le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El", întăreste-te în Domnul; bucură-te. Amin.

23. întrebarea acehdas către acelas mare Bătrtn: Te rog, Părinte si învătătorule, să nu te superi pe mine pentru cele ce le gresesc si să-mi dai un canon (un îndreptar) cum trebue să mă folosesc de psalmodiere, de post si de rugăciune. Si dacă trebue să fac o deosebire între zile.

R ă s p u n s: Frate, dacă ai fi luat aminte la cuvintele cererilor tale, ai fi avut puterea să le întelegi. Dacă mă socotesti Părinte si învătător, cum crezi că mă pot supăra ? Căci Părintele este îndurător si nu se lasă nicidecum stă-pînit de supărare si învătătorul e îndelung răbdător si străin de orice supărare.

Iar în privinta dreptarului de care m-ai întrebat, multe sînt căile pe care se poate intra prin poarta strimtă la viata vesnică. Iată, Domnul Hristos îti spune pe scurt cum trebue să intri. Lasă regulile oamenilor si ascultă pe Cel ce zice: "Cel ce rabdă pînă la sfîrsit, acela se va mîntui" (Mt. 10, 22). Dacă deci nu are omul răbdare, nu va intra în viată. Asadar nu cere o poruncă, pentru că nu vreau să fii sub lege, ci sub har31. Căci s-a zis: "Pentru cel drept nu este lege" (I Tim. 1,9). Iar noi vrem ca tu să fii cu cei drepti. Tine dreapta socoteală, cîrmuind ca un bun cîrmaci vasul printre vînturi. Cînd esti bolnav, tine-te de cele ce ti-am scris, potrivit stării tale. Iar cînd esti sănătos, împlineste-le iarăsi după starea ta. Căci cînd se îmbolnăveste trupul, nu cere hrană după obisnuinta lui. Deci nici în privinta aceasta nu se lucrează după vre-o regulă.

Iar cît despre zile să le ai pe toate deopotrivă, sfinte, bune. Fă asadar toate cu întelepciune si vei ajunge la viata cea în Hristos, Domnul nostru, Căruia se cuvine slava în veci. Amin.

24. Născîndu-se o deosebire de păreri între Ava si el despre un loc din Scriptură si fiecare din ei lupttndu-se pentru îndelunga răbdare, le-a trimis Bătrînul răspunsul acesta, arătîndu-le că îndelunga răbdare e lipsită de tulburare. Aceasta pentru ca să-si păzească totdeauna netulburarea în chip desăvîrsit.

Iubite fiule, să nu socotesti că ati înteles prin voi însivă capitolul de ieri din Epistola Apostolului Pavel către Tesaloniceni. Deaceea eu, cunoscînd slăbiciunea răbdării voastre, sau că este amestecată cu supărare, m-am rugat lui Dumnezeu pentru voi ca să întelegeti acest capitol, în aceasta stă tot întelesul scrisorilor mele scrise prin tine fratelui Ioan.

Pe lingă aceasta luati aminte si la capitolele ce urmează să le cititi astăzi din Apostolul Pavel si din Sfînta Evanghelie, pentru că au acelasi înteles. Cititi-le de trei ori, cercetînd întelesul cuvintelor pentru folosul sufletesc. Căci vă port foarte mult în suflet si mă îngrijesc de voi, după

Cine crede în Hristos, primeste harul ca putere a iubirii Lui, care-i dă si lui puterea iubirii neîngustată de lege. Si cine iubeste, este si tare si liber si în vesnică înaintare, împlineste tot binele din dragoste pentru Hristos, pentrueă-i place Lui. Si El îi dă aripi în larg.

voia lui Dumnezeu. Nevoiti-vă, asadar, împreună cu mine si luptati-vă împreună să tăiati de la voi supărarea si mînia. Căci e nevoie pentru aceasta de lupta dusă cu ajutorul lui Dumnezeu.

Iată capitolele acestea:

Din cea dintii către Tesaloniceni, de la: "Vă rugăm, fratilor, să recunoasteti pe cei ce se ostenesc între voi si pe cei ce vă cîrmuesc în Domnul" (I Tes. 5, 13), pînă la sfîr-situl epistolei.

Din cea dintii către Corinteni, de la:

"Iar cît priveste darurile duhovnicesti, nu vreau, fratilor, să fiti în necunostintă: stiti că pe cînd erati pagini" (I Cor. 12, l-2) pînă la: "Dar în biserică voesc să grăesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăt si pe altii, decît zeci de mii de cuvinte cu limba" (I Cor. 14, 19).

Din Evanghelia după Matei, de la: "Iesind lisus a văzut popor mult si I s-a făcut milă de ei si a tămăduit pe bolnavii lor" (Mt. 14, 14) pînă la: "Iar cei ce se aflau în corabie s-au închinat Lui, zicînd: "Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu esti" (Mt. 14, 33).

25. Răspunsul aceluias către acelas si către Ava care voia dintr-odată să facă mai strînsă regula fratilor,

îti spun si tie, fiule, si fratelui, că v-am scris mai înainte despre îndelunga răbdare. Vă spun si acum: "Strînge laptele si va fi unt; dar dacă strîngi sînul în mînă va iesi sînge" (Prov. 30, 33). Iar Sf. Pavel zice: "M-am făcut Iudeilor Iudeu ca să cîstig pe Iudei" (I Cor. 9, 20) s.a.m.d. Apoi zice: "Tuturor toate m-am făcut, ca în orice chip să mîntuesc pe vreunii" (I Cor. 9, 22). Dacă vrea cineva să înconvoae un pom, sau o vită, îl înconvoae treptat si nu se frînge. Dar dacă-1 trage dintr-odată lemnul se frînge îmlată. întelege ce-ti spun32.

26. Răspunsul aceluias mare Bătrin către ace/os, care descoperise unele lucruri despre care Bătrînul ti poruncise să nu le spună nimănui si de aceea căzuse in ispită. Si despre desămrsita îndelungă răbdare.

Spune fratelui: E scris: "Dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui" (Rom. 8, 9). Ia seama de unde ti-au venit aceste gînduri de îndoială, care te supără neîncetat. Oare nu din călcarea poruncii mele, care ti s-a făcut obisnuintă? Căci ti-am poruncit adeseori să nu spui nimănui taina si tu ai vestit-o multora. Sînt eu oare Hristos, care cînd poruncea să nu se spună vre-o faptă a Lui nimănui, atunci se vestea cuvîntul despre ea noroadelor si tuturor (Mt. 7, 36)? Totusi voia lui Hristos este să nu fie izbit aproapele, căci El a venit să mîntuiască pe oameni cu multă blîndete si dulceată. Căci dacă omul nu se face ca o fără-mitură, nu poate locui cu oamenii33. Vezi ce spune Hristos ucenicilor Săi: "Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi" (Io. 15, 16). Dacă deci chemarea ce ne-o faci cu iubire e de la Dumnezeu si nu de la oameni, nevoeste-te să dobîndesti îndelungă răbdare34. Căci ti s-au scris tie de mine cele scrise odinioară: "întru răbdarea voastră veti cîstiga sufletele noastre" (Le. 21, 19). Pune deci iarăsi început în păstrarea si păzirea celor spuse tie de mine 35. Căci nu e încă vremea de a le descoperi acum 36. Fii cu curaj în Domnul !

27. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către acelasi, care se întristase că a întîrziat să-i scrie si de aceea crezuse că l-a scos din amintirea lui.

Scrie îndată fratelui, arătîndu-i întîi bucuria, veselia si îmbrătisarea mea în Domnul. Si spune-i: Să nu socotesti, iubitul meu, că am predat uitării pomenirea ta în inima mea, fiindcă am întîrziat să-ti scriu. Ci luînd aminte la purtarea ta, mi-am prelungit răbdarea pînă acum. Fii încredintat că precum nu uită Dumnezeul nostru să miluiască lumea, nici eu nu uit de iubirea ta, ci mă rog lui Dumnezeu noaptea si ziua pentru mîntuirea sufletului tău, ca să ajungi la măsurile ce ti le-am arătat prin scrisorile dinainte.

Si mai află si aceasta, că atunci cînd pleci spre slujirea mînăstirii, merge totdeauna cu tine si inima mea cu bună-voirea lui Dumnezeu. Drept aceea să nu te descurajezi, fratele meu. Căci nădăjduesc că vei ajunge să te bucuri de toate cîte ti le-am scris. Pentru că nu minte Dumnezeu care a spus: "Cel ce rabdă pînă la sfîrsit, acela se va mîntui" (Mt. 10, 22). Cugetă la cele ce ti le-am spus si la ce e pus în sarcina ta. "Căci prin multe necazuri trebuie să intrăm noi în împărătia cerurilor" (Fapte 14, 23). Bucură-te, asadar, întru Domnul; si iarăsi îti zic: faucură-te (Filip, 4, 4). Nimenea să nu afle deci taina. Căci s-a scris: ,,Si cuvintele acestea le-au părut lor ca o aiureală" (Le. 24, 11) 37. Că de nu are cineva inima tare nu le poate suporta 3S.

28. I-a venit gtndul să-si pună ca regulă să nu iasă nicăeri în zilele de post. Dar Bătrînul l-a oprit de la aceasta ca nu cumva cerind vre-o trebuintă roită de Dumnezeu, să iasă si să se întristeze ca unul ce a călcat regula.

Spune fratelui: N-ai auzit de la mine că oriunde vei pleca si orice ai face pentru Dumnezeu, inima mea merge cu tine? Nici acum, frate, precum ai auzit mai înainte, să nu-ti pui nici-o regulă. Si de iesi cîud se iveste trebuinta, să nu te întristezi în gîndul tău. Pricepe întelesul celor scrise tie de mine. Si lucrează asa si vei avea odihnă. Pace tie de la mine, mai bine zis de la Dumnezeu39.

29. Răspunsul aceluias mare Bătrîn către acelasi, prin care întăreste credinta lui în cele făgăduite lui si ridică prin această încredintare la o si mai mare rîvnă.

Odihna si tot darul cel bun si toată harisma dumne-zeească vine omului prin credintă. Nu fii deci nesimtitor la puterea ce-ti vine în fiecare zi de la Dumnezeu prin smerenia mea 40. Si află că nu putin ne-a făcut să ne minu-năm venirea ta la noi41. Aleargă deci spre cele dinaintea ta "ca să le iei" (I Cor. 9, 24). Si adu-ti aminte pururea de unde te-a scos Dumnezeu. Si dă-I Lui multumită în toate, rugîndu-te să plinească cu tine mila Sa în veci. Amin.

30. Răspunsul aceluiasi mare Bătrîn către acelasi, care l-a întrebat dacă e dator să plece pe vapor cu unii frati pentru a găsi ceva pentru lucrul de mină în Egipt. Căci sovăia pentru că si el si fratii erau necunoscători ai mării si ai locurilor.

Spune fratelui: "Cît timp esti afara, trebuie să te ostenesti pentru Dumnezeu împreună cu fratii. Pune deci în fata ochilor tăi necazurile Apostolului. Căci "cel ee va răbda pînă la sfîrsit se va mîntui" (Mt. 10, 22), în Hristos lisus, Domnul nostru, căruia se cuvine slava în veci. Amin,

31. Umblînd ei mult în Egipt înainte de a afla ceva pentru lucru de mîna si suferind multe si felurite greutăti si necazuri, Ava Ioan s-a descurajat din pricina aceasta.

Bătrînul vazîndu-le acestea de mai înainte cu duhul, i-a pregătit de mai înainte un răspuns cu următorul cuprins:

Scrie, fiule, cele spuse de mine, mai bine zis de Dumnezeu, si le pregăteste să Ie trimiti fratelui Ioan42: întîi salutarea mea în Domnul. După aceea spune-i: Te descurajezi în necazuri ca un om trupesc, ca si cînd n-aî auzit că te asteaptă necazuri cum a spus si Duhul lui Pavel (Fapte 20, 23), care mîngîia pe cei ce erau cu el în corabie, îndemnîndu-i să fie cu voie bună (Fapte 27, 22). "Nu stii că multe suit necazurile dreptilor" ? (Ps. 33, 19); si că în ele se probează omul ca aurul în foc? Deci dacă sîntem drepti, să primim să fim cercati în necazuri. Iar de sîntem păcătosi, să le răbdăm ca unii ce sîntem vrednici de ele. Căci încercarea lucrează (produce) răbdare (Rom. 5, 4). Să ne gîndim la toti sfintii de la început si să vedem cîte au răbdat. Căci făcînd binele si grăind binele si stăruind în adevăr, au fost urîti si necăjiti de oameni pînă la moartea lor, iar ei se rugau pentru dusmanii si pentru prigonitorii lor, potrivit cuvîntului Mîntuitorului (Mt. 5, 44). Oare ai fost si tu vîndut ca nevinovatul losif? Oare au robit mîinile tale la cosuri (Ps. 80, 6) ? Ai coborît oare de două ori în groapă (Facere 37, 24; 40, 15) ? Sau ai fost asuprit ca Moise din copilărie pînă la bătrînete (Evr. 11, 25) ? Ce-ai îndurat, lenesule? Sau ai fost prigonit ca David de către Saul si de către propriul său fiu, plîngînd totusi pentru ei cînd au murit (2 Imp. l, 11-'27; 18, 33)? Sau ai fost aruncat în mare ca lona (lona l, 15)? Uitucule si iubitule, pentru ce slăbeste cugetul tău ? Nu te teme si nu tremura ca un lipsit de bărbătie, ca să nu te lipsesti de făgăduinta lui Dumnezeu. Nu te speria ca un necredincios, ci încurajează gîn-durile tale putin credincioase. Iubeste necazurile în toate, ca să te faci fiu cercat al sfintilor. Adu-ti aminte de răbdarea lui Iov si a celor ce i-a urmat si rîvneste să mergi pe urmele lor. Adu-ti aminte de primejdiile, de necazurile, de lanturile, de foamea si de multimea altor rele pe care le-a răbdat Pavel (II Cor. 11, 24-27) si zi fricii tale: sînt străin de tine ! Adu-ti aminte de cel ce ti-a scris: Fie că izbîndesti în lucrul ce-ti stă în fată, fie că nu, multumeste lui Dumnezeu. Gîndeste-te că lucrurile sînt stricăcioase si trecătoare. k*r răbdarea cea după Dumnezeu mîntueste pe cel ce a cîstigat-o pe ea.

Iată, te străduiesti să aduci ceva pentru lucrul de mînă si să lucrezi. Ca să-ti arăt că, după cuvîntul Apostolului, reusita nu atîrnă "nici de cel ce voieste nici de cel ce aleargă ci de Dumnezeu care milueste" (Rom. 9, 16), iată că Dumnezeu ne trimite oameni care au cele de trebuintă ale lumii43. Primindu-i, nu spuneti că eu am grăit despre ei ceva ca să nu cadă în slava desartă44. lubiti-i ca pe niste frati adevărati si faceti ca gîiidul vostru să odihnească gîndurile lor45. Căci ei dispretuesc lumea, ca să-s~ mîntuiască sufletele lor. Si Dumnezeu îi aduce prin mine - căci scriu cu înainte stiintă -, pe ei aci la voi ca să aflati că au dispre-tuit-o foarte mult. Tu deci, frate, fiind tinut de mîna mea umblă pe calea cea strimtă si plină de necazuri care duce la viata vesnică în Hristos lisus Domnul nostru, căruia fie slava în veci. Amin.

32. Răspunsul aceluiasi mare Bătrîn către acelasi, care l-a întrebat dacă trebue să mănince deosebit si să nu iasă Miercurea si Vinerea la Sfînta împărtăsanie; si dacă trebue să se oprească de la grija lucrului; si de trebue să se folosească de vre-un mijloc de tămăduire dacă i s-ar întîmpla să se îmbolnăvească în nevointa linistirii lui; si deci să i se dea porunci în vederea mîntuirii.

Nu vreau să nu stie iubirea ta despre binefacerea venită tie de la iubitorul de oameni Dumnezeu. Căci iată te-au ajuns durerile (nasterii)4S. Fiindcă a început lisus să lucreze cu tine si să te aducă pe tine, după rînduială la linistea binecuvîntată a Lui, la răbdarea care nu se rusinează (care nu e făcută de rusine)47. Si chiar dacă îti va veni vre-o slăbiciune sau vre-o boală, îndreaptă toată nădejdea ta spre Dumnezeu si te vei odibni. Căci nădăjduesc în Dumnezeul meu că nu esti departe de calea lui Dumnezeu.

Cît priveste mîncarea deosebită în chilia ta, ea îti e de folos si de ajutor. Dar dacă se iveste un motiv să mănînci cu fratii, nu sovăi, nici nu te îngreuna, ci îngustează-ti dorinta treptat.

Iar de la împărtăsanie nu te opri cît timp intri si iesi, căci altfel prieinuesti sminteală altora.

Si ia seama ca să-ti faci sederea ta cu smerenie si cu frică de Dumnezeu si cu iubire nefătărită. Zideste-ti casa ta pe piatra tare si neclintită: "Iar piatra este Hristos" (I Cor. 10,4).

Iar alte porunci nu sînt de trebuintă acum. Ti-ajung cele ce ti s-au scris din partea mea. Sînt destule pentru a te duce de la omul vechi la cel desăvîrsit. Cugetă la ele si adu-ti aminte de ele si nu le uita. Căci cuprind toată Scriptura, întăreste-te în Domnul, păstrînd totdeauna smerita cugetare în cuvinte, în fapte si în miscări.

33. Răspunsul aceluiasi mare Bătrîn către acelasi, pentru că fratele lui după trup, gîndindu-se să se retragă în viata călugărească, îl întrebase prin el pe Bătrînul despre aceasta.

Zis-a Domnul nostru lisus Hristos: "Nimenea nu vine la Mine de nu-1 va trage pe el Tatăl cel ceresc". Si: "Eu îl voi învia pe el în ziua cea de apoi". Si: "Eu mă voi arăta lui" (Ioan 6,44; 14,21). Si "Priviti că holdele sînt albe pentru seceris si cel ce seceră primeste plată si adună rod spre viata vesnică, ca să se bucure împreună cu cel ce seceră si cu cel ce seamănă". Căci în aceasta se adevereste cuvîntul că altul este cel ce seamănă si altul cel ce seceră" (Ioan 4, 35-37).

Frate, nimenea voind să intre în cetate nu doarme; si nimenea vrînd să lucreze, nu se leneveste văzînd soarele; si nimenea vrînd să-si lucreze tarina nu stă nepăsător. Ci cel ce voeste să intre în cetate îsi iuteste pasul, în loc să-1 facă mai zăbavnic; si cel ce vede soarele începe repede să lucreze de frică să nu fie curînd împiedicat; si cel ce voeste să-si lucreze tarina, se grăbeste ca să nu fie vătămată de neghină. Cel ce are urechi, să audă48.