miercuri, 16 mai, 2012

Mesajul de condoleanţe al Mitropolitului Vladimir la trecerea la Domnul a primadonei Maria Bieşu

Rudelor regretatei primadone a Operei Naţionale, Maria Bieşu

Îndurerate rude,

Am primit cu profundă tristeţe vestea trecerii  în eternitate a uneia dintre cele mai prolifice figuri ale culturii naţionale – primadona Maria Bieşu.

 Prin entuziasmul şi talentul său, a devenit de-a lungul anilor un simbol al Operei Naţionale, ducând departe cu demnitate numele Patriei.

 Muncind cu dăruire, a câştigat nenumărate titluri internaţionale, fiind copleşită cu laude şi cu onoruri pretutindeni. Însă faima nu a înstrăinat-o câtuşi de puţin de glia natală, făcând-o una dintre cele mai devotate promotoare ale valorilor naţionale.

 Fiind de o simpleţe dezarmantă, a reuşit să adune în jurul ei numeroşi admiratori pentru care a fost un model şi un mentor şi care astăzi, în clipa grelei despărţiri îi deplâng trecerea la cele veşnice.

 Pe lângă o deosebită soprană, Maria Bieşu a fost şi o bună creştină, rămânând în amintirea noastră prin cântările bisericeşti interpretate spre alinarea sufletelor enoriaşilor Bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din capitală.

În aceste momente grele, ne rugăm Bunului Dumnezeu să aşeze sufletul roabei Sale Maria la loc de odihnă în Împărăţia Sa şi să aducă mângâiere rudelor îndurerate.

Veşnica ei pomenire!

† Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove

 ***

Trupul neînsufleţit al distinsei artiste va fi aşezat în Biserica „Sf. Irh. Nicolae” din Chişinău, unde va sta până sâmbătă dimineaţa, când va fi oficiată Sf. Liturghie şi slujba Prohodului, apoi va fi petrecută în ultimul drum spre înhumare la Cimitirul Central „Armenesc”.

Maria Bieșu, biografie (03.08.1935 – 16.05.2012)

Maria Bieșu - Primadona Operei Naționale din Republica Moldova, Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academician, ”Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al "Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional"Steaua României” .

Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în satul Volontiri, judeţul Cetatea Albă, România (azi satul Volontiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova), în familia Luca și Tatiana Bieșu.

Talentul muzical și dragostea pentru cîntec le-a moștenit de la mama sa, cea mai bună cîntăreață în satul natal. În 1951 Maria Bieșu a absolvit școala din Volontirovca (numele satului Volontiri în timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) și a continuat studiile la o instituție de profil agrar în oraşul Leova. În timpul anilor de studenție participă activ la diverse activități culturale: cînta, dansa, conducea un cor.

În 1955 este admisă fară examene la Conservatorul de Stat din Chișinău în clasa pedagogului S. Zarifian. Încă în timpul studiilor Maria Bieșu devine populară în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), fiind solistă a orchestrei de muzică populară "Fluieraș”. A absolvit Conservatorul în 1961 în clasa profesorului P. Botezat și imediat după examenele de absolvire a fost invitată la Teatrul de Stat de Operă și Balet din Chișinău, R.S.S.M.

Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară ”Fluieraș” cu piesa Struguraș de pe colină la un concurs raional, alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici. Apoi, la festivalul republican, ministrul culturii a urcat special pe scenă pentru a o îndemna să vină la conservator. În 1955, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din Dama de Pică cu atîta simțire, încît în final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: ”Bravo, Marie!”, priminind nota cea mai înaltă.

A dus o viață grea, avînd și probleme de sănătate, deoarece unica sursă de existență era o bursă modestă.

În 1965, tînăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, face un stagiu la teatrul La Scala din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida și Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tînără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.

Maria Bieșu a interpretat diverse roluri: Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc.: personaje din opere renumite, cu tematici variate.

Este desemnată laureată și deținătoare a Premiului III la Concursul International ”P. I. Ceaikovski” din Moscova 1966; Premiul I și Cupa de Aur, pentru cea mai bună interpretare a rolului Madama Butterfly din opera ”Madama Butterfly” la Concursul Internațional de canto "Miura Tamaki” Tokio, 1967. Laureată a Premiului Fondului"Irina Arhipova” și Medalia de Aur.

Devine președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992.

Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că ”vocea Mariei Bieșu impresionează pînă în adîncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată.”

Natura a înzestrat-o pe Maria Bieşu cu calităţi distinse, necesare unui cîntăreţ de operă: vocea, muzicalitatea, talentul actoricesc.

Maria Bieşu posedă cu desăvîrşire arta scenică. Ea ştie să genereze şi să trăiască o stare de spirit adecvată fiecărui personaj în parte. În palmaresul celebrei cîntăreţe sunt incluse peste treizeci de roluri diferite ca stil, concepţie, complexitate. Una din culmile artistice, realizate de Maria Bieşu este rolul Normei din opera omonimă de V.Bellini. Această realizare a confirmat potenţialul enorm al cîntăreţei şi a consolidat-o ca actriţă de o forţă dramatică extraordinară.

Maria Bieşu este o cîntăreaţă de operă prin excelenţă, dar la fel de importantă este şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu, în care se produce cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării.

”Maria Bieşu este trup din trupul minunatului ei popor, fiica lui care îl iubeşte cu devotament şi gingăşie. Ca toţi artiştii mari, ea contribuie la consolidarea frăţiei dintre oamenii lumii.”   (Е. Vdovina)

Articol îngrijit de: Vlada Afteni

Sursa: istoria.md