Bine aţi venit Гость!
CANDELA
Meniu site
Categoriile secţiunii
| BISERICILE SI MANASTIRILE DIN MOLDOVA [3] |
| DOCUMENTAR [1] |
| Femeia ortodoxa [34] |
| Teologie [16] |
| Canoanele Bisericii Ortodoxe [43] |
| Sarbatorile Bisericii Ortodoxe [44] |
| Predici [22] |
| Articole [47] |
| VIDEO [2] |
| Scrisori din strainatate [1] |
| Condoleantze [8] |
Calendar
 |
||
| Stil vechi | Miercuri | Stil nou |
| 1 Decembrie | 14 Decembrie | |
| Postul Crăciunului | ||
| Post aspru (pâine, apă, fructe uscate, seminţe) | ||
 Sfântul Prooroc Naum (VII î.H) , Cuviosul Filaret Milostivul (792), Sfântul Mucenic Anania Persul |
||
| Tot in aceasta zi | ||
| Evanghelia zilei | ||
| Apostolul zilei | ||
| Rugăciunea zilei | ||
| File din Pateric | ||
| Pilda zilei | ||
| Biblia într-un an | ||
Catalog de fişiere
| Principală » Fişiere » Canoanele Bisericii Ortodoxe |
sinodul 6 Trulan (continuare)
| 19.04.2012, 09:54 | |
CANONUL 75 Trulan (IN BISERICA SA SE CÂNTE CU EVLAVIE, FARA VAIETE SI RACNETE) Voim ca cei ce se afla în biserica spre a cânta sa nu se foloseasca de strigate netocmite (fara de rânduiala, vaiete) si sa sileasca firea spre racnire, nici sa adauge ceva în afara de cele ce sunt rânduite de Biserici, care nu-i sunt nici potrivite, nici cuviincioase, ci cu multa luare-aminte si smerenie sa aduca cântari lui Dumnezeu cel care vegheaza asupra celor ascunse, caci sfântul cuvânt a învatat pe fiii lui Israel sa fie cucernici (Lev. 15,31). (75 Laod.) CANONUL 76 Trulan (SE OPRESTE NEGOTUL ÎN CURTEA BISERICII) (Orânduim ca) Nu se cuvine a se pune (aseza) cârciuma înauntrul sfintelor curti sau cele pentru feluri de mâncari, sau sa se faca alte vânzari, cinstirea bisericii patând-o. Caci Mântuitorul si Dumnezeul nostru, învatându-ne pe noi prin vietuirea Sa în trup, a poruncit a nu se face casa Tatalui Sau casa de negustorie; care si banii (monedele) schimbatorilor de bani i-a împrastiat si i-a izgonit pe cei ce faceau Templul locas obstesc (local public). Iar daca cineva ar fi prins asupra aratatei calcari a legii, sa se afuriseasca. (73 ap.; 74, 97 Trul.) CANONUL 77 Trulan (CRESTINII SA NU FACA BAIE DUPA OBICEIUL PAGÂN) (Orânduim) ca nu se cuvine ca cei din starea preoteasca, sau clericii, sau monahii (ascetii) sa se scalde în baie cu femei si nici vreun crestin laic, caci aceasta este cea dintâi învinuire înaintea pagânilor. De s-ar prinde cineva asupra acestui fapt, de ar fi cleric, sa se cateriseasca, iar de ar fi laic, sa se afuriseasca. (30 Laod.) CANONUL 78 Trulan (SCOLIREA CATEHUMENILOR) (Orânduim) ca se cuvine ca cei ce sunt a se lumina (a se boteza catehu-meni) sa învete credinta, si în a cincea zi a saptamânii (joia) sa dea seama (raspunda) episcopului sau presbiterilor. (2, 14 sin. I ce; 96 Trul.; 19, 46 Laod.) CANONUL 79 Trulan (OSÂNDA CELOR CE SPUN VRUTE SI NEVRUTE DESPRE NASTEREA DOMNULUI) Marturisind noi ca dumnezeiasca nastere cea din Fecioara a fost fara lehuzie si propovaduind întregii turme ca si fara de samânta s-a facut, îi supunem îndreptarii pe cei ce din nestiinta fac ceva din cele ce nu se cuvin. Drept aceea, pentru ca unii, dupa ziua sfintei nasteri a lui Hristos Dumnezeul nostru se arata prajind fruntea fainii (semidale, faina fina) si împartind-o pe aceasta întreolalta, sub cuvânt de cinstire a asa-zisei lehuzii a neprihanitei Maicii Fecioare, orânduim ca nimic de acest fel sa nu se înfaptuiasca de catre credinciosi. Caci a tâlcui (a defini) si a zugravi cele despre nasterea sa cea negraita (inefabila), dupa cele de obste (comune, obisnuite) si dupa ale noastre (care se refera la noi), acest lucru nu este cinste pentru Fecioara, care mai presus de minte si de grai a nascut cu trupul pe Cuvântul cel necuprins (negrait). Iar daca de acum înainte s-ar prinde cineva facând ceva de acest fel, de ar fi cleric, sa se cateriseasca, iar de ar fi laic, sa se afuriseasca. CANONUL 80 Trulan (OSÂNDA CLERICILOR SI LAICILOR CARE NU MERG REGULAT LA BISERICA) Daca vreun episcop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei numarati în cler (în clerul inferior), sau vreun laic, de n-ar avea nici o nevoie prea grea sau vreo treaba Anciravoioasa, ca sa lipseasca mai multa vreme de la biserica lui, ci fiind (petrecând) în cetate, nu ar merge (la biserica) trei zile de duminica în trei saptamâni, de ar fi cleric, sa se cateriseasca, iar de ar fi laic, sa fie îndepartat de la împartasire (de la comuniune, afurisit). (8, 9 ap.; 66 Trui; 2 Antioh.; 11 Sard.) CANONUL 81 Trulan (OSÂNDA RATACIRII MONOFIZITE) De vreme ce am aflat ca în unele tari, la cântarea cea întreit sfânta (trisaghion), dupa „sfinte fara de moarte" se rosteste în chip de adaos: „Cel ce te-ai rastignit pentru noi, miluieste-ne pe noi", iar ca acesta (adaosul), împreuna cu nelegiuitul eretic care a nascocit o astfel de rostire, s-a lepadat din cântarea cea de acest fel, ca strain de dreapta credinta, si noi, întarind cele mai înainte statornicite cu toata evlavia de catre Sfintii nostri Parinti, îi dam anatemei pe cei care, si dupa orânduirea de fata, primesc în biserica o astfel de rostire, sau în vreun alt chip o adauga la cântarea cea întreit sfânta (trisaghion). Iar daca cel ce calca cele orânduite este din cinul preotesc (sacerdot), poruncim sa se despoaie de vrednicia preoteasca, iar daca este laic sau monah, sa se afuriseasca. (23, 33, 56, 99 Trul.) CANONUL 82 Trulan (CUM SA FIE SI CUM SA NU FIE ZUGRAVIT MÂNTUITORUL) în unele chipuri ale cinstitelor icoAne, mielul se zugraveste aratat cu degetul de înaintemergatorul (Sfântul Ioan Botezatorul), care (miel) s-a înteles ca chip al harului, înfatisându-ne noua mai înainte prin lege (prin Legea Vechiului Testament) pe adevaratul Miel, pe Hristos Dumnezeul nostru. Cinstind, asadar, chipurile si umbrele vechi ca semne (simboluri) si închipuiri (prefigurari) ale adevarului, predanisite Bisericii, noi cinstim în primul rând harul si adevarul, primindu-1 pe el (pe ele) ca plinire a Legii. Drept aceea, pentru ca aceea ce este desavârsit sa se înfatiseze ochilor tuturor si prin mestesugul culorilor, orânduim (hotarâm) ca de acum înainte Hristos Dumnezeul nostru, Mielul care a ridicat pacatul lumii, sa fie înfatisat (reprezentat) si în icoAne dupa chipul Sau cel omenesc în locul vechiului miel, pentru ca întelegând prin aceasta maretia Iui Dumnezeu Cuvântul, sa fim îndrumati si spre aducerea-aminte de petrecerea Lui în trup, de patima Sa si moartea Sa mântuitoare, si de rascumpararea (izbavirea) lumii, care s-a facut prin aceasta. CANONUL 83 Trulan (MORTII NU SE CUMINECA) Nimeni sa nu dea Cuminecatura (Euharistia) trupurilor celor ce au murit (Mt. 26, 26). Caci este scris: „Luati mâncati" (Mt. 26, 26), dar trupurile celor morti nu pot lua, nici mânca. (13 sin. 1 ec; 7, 18 Cariag.; 2, 5 Grig. Nyssa; 3, 16 Timotei Alex.) CANONUL 84 Trulan (BOTEZUL COPIILOR GASITI) Urmând asezamintelor (rânduielilor) canonice ale Parintilor, orânduim si despre prunci: ori de câte ori nu se gasesc martori deplin încredintati (siguri) care sa spuna ca acestia sunt fara îndoiala botezati, si nici acestia (pruncii) nu ar fi în stare din cauza vârstei sa raspunda anumit asupra sfintei lucrari (tainei) care Ii s-a dat (împartasit) lor, acestia trebuie sa fie botezati fara nici o poticnire, ca nu cumva o astfel de îndoiala sa-i lipseasca pe ei de aceasta curatire a sfintirii. (49, 50 ap.; 7 sin. II ec; 53 Trul.; 45, 48, 72, 110 Cartag.; 1, 91 Vasile cel Mare) CANONUL 85 Trulan (RÂNDUIALA ELIBERARII SCLAVILOR) Am luat aminte, dupa Scriptura, ca prin doi sau trei martori se adevereste tot cuvântul (Deut. 19, 15; Mt. 18, 16). Drept aceea, orânduim ca sclavii sloboziti (eliberati) de catre stapânul lor sa dobândeasca o astfel de cinste în fata a trei martori, cei ce sunt de fata vor da întarire slobozirii (o vor confirma) si vor da încredintare de la ei celor ce s-au facut. (75 ap.; 2 sin.Iec; 62, 82, 129, 131, 132 Cartag.; 9 Teofd Alex.) CANONUL 86 Trulan (OSÂNDA CELOR CE ÎNTRETIN DESFRÂUL) Orânduim ca cei care spre pierzarea sufletelor aduna desfrânate si le întretin (hranesc), daca ar fi clerici, sa se afuriseasca si sa se cateriseasca, iar de ar fi laici, sa se afuriseasca. (25 ap., 1 Neocez.; 3, 9, 32, 51, 59, 70 Vasile cel Mare) CANONUL 87 Trulan (OSÂNDA ADULTERULUI) Aceea care si-a parasit barbatul si se duce dupa altul este adultera, dupa Sfântul si dumnezeiescul Vasile, care prea bine a ales acest lucru (acest citat) din profetia lui Ieremia: ca „daca femeia se face (va fi) a altui barbat, sa nu se întoarca la barbatul ei, ci (odata) spurcata, va sa fie" (Ieremia 3, 1); si iarasi: „Cel ce are (tine) adultera, este nebun si necredincios (pagân)" (Pro.verbe 18, 23). Dar de s-ar vadi ca a fugit fara cuvânt (pricina) de la barbat, el este vrednic de iertare, ea însa de certare. Iar iertarea i se va da acestuia spre a se uni (spre a fi în comuniune) cu Biserica. Iar cel care-si paraseste femeia pe care si-a luat-o în mod legiuit si aduce pe alta - dupa hotarârea Domnului - se supune osândei adulterului (pentru adulter); caci s-a canonizat (s-a orânduit) canonic de catre Parintii nostri ca unii ca acestia timp de un an sa se tânguiasca (sa plânga), doi ani sa asculte, trei ani sa cada (în genunchi) si în al saptelea sa stea împreuna cu credinciosii, si asa sa se învredniceasca de împartasanie, de se vor pocai, adica cu lacrimi. (48 ap.; 12, 13 sin. I ec; 93, 98 Trul; 20 Ancira; 102 Cartag.; 9, 21, 31, 35, 36, 46, 48, 77, 80 Vasile cel Mare) CANONUL 88 Trulan (IN BISERICA SA NU SE ADAPOSTEASCA DOBITOACE) Nimeni sa nu bage înauntrul sfintei biserici (sfântului locas) nici un fel de dobitoc, afara numai daca cineva calatorind, cuprins de prea mare nevoie si fiind lipsit de adapost si salas, va trage la vreun astfel de locas (biserica). Caci daca nu ar fi bagat dobitocul înauntru, s-ar putea ca uneori acesta sa se prapadeasca, iar el, prin pierderea dobitocului, si prin aceasta ajungând în neputinta de a-si continua calatoria, s-ar supune (expune) primejdiei de moarte. Dar noi suntem învatati (stim) ca sâmbata pentru om s-a facut (Mc. 2, 27), asa ca se cade a se socoti ca pentru toate (aceste pricini) trebuie sa fie aleasa mântuirea si ferirea de suferinta a omului. Iar daca s-ar prinde cineva bagând dobitoc în biserica (în sfântul locas) fara nevoie, precum s-a zis, de va fi cleric, sa se cateriseasca (sa fie caterisit), iar de ar fi laic, sa se afuriseasca. (73 ap.; 74, 76,97 Trul.) CANONUL 89 Trulan (POSTUL PASTILOR ÎNCETEAZA ÎN NOAPTEA ÎNVIERII) Crestinii, petrecând în post si rugaciune si în smerenia inimii zilele patimii Mântuitorului, se cade sa-si înceteze postul în ceasurile dintre miezul noptii, spre sâmbata mare, fiindca dumnezeiestii evanghelisti Matei si Luca ne-au înfatisat adâncul înaintat al noptii, cel dintâi prin rostirea (expresia): „în noaptea sâmbetei" (Mt. 28, 1), iar celalalt prin rostirea (expresia): „dimineata adânca" (Le. 24, 1). (57, 53, 66 ap.; 16 sin. IV ec; 13, 55 Trul.; 14 Ancira; 18, 21 Gang.; 28, 49, 51 Laod.) CANONUL 90 Trulan (RÂNDUIALA ÎNGENUNCHERII ÎN BISERICA) Am primit în mod canonic, de la Dumnezeu purtatorii Parintii nostri, sa nu plecam genunchii în dumineci, cinstind (astfel) învierea Iui Hristos. Drept aceea ca sa nu nesocotim chipul lamurit al tinerii acestei (porunci), rânduim (poruncim) limpede credinciosilor ca sâmbata, dupa intrarea cea de seara a preotilor în altar, potrivit obiceiului care se tine (în vigoare), nici unul sa nu plece genunchii pâna duminica seara urmatoare, când, dupa intrarea în vremea luminândei, plecând îndata genunchii, în chipul acesta sa aducem rugaciunile (noastre) Domnului. Caci socotim noaptea cea dupa sâmbata ca înaintemergatoare învierii Mântuitorului nostru, de atunci începem în chip duhovnicesc cântarile, sfârsind sarbatoarea de la întuneric spre lumina, ca de aici înainte în cursul noptii si al zilei întregi sa sarbatorim noi învierea. (66 ap.; 20 sin. I ec; 66 Trul.; 18 Gang.; 29 Laod.; 15 Petru Alex.; 91 Vasile cel Mare; 1 Teofil Alex.) CANONUL 91 Trulan (AVORTUL ARE CANONUL UCIDERII) Pe cele care dau doctorii lepadatoare de fat (provocatoare de avort) si pe cele care primesc otravuri pierzatoare (omorâtoare) de prunci le supunem pedepsei ucigasului. (65 ap.; 21 Ancira; 2, 8 Vasile cel Mare) CANONUL 92 Trulan (OSÂNDA RAPITORILOR DE FEMEI) Sfântul Sinod a orânduit ca cei ce rapesc femei, sub cuvânt de casatorie, sau partasii, sau sfatuitorii celor ce le rapesc, daca ar fi clerici, sa cada din treapta lor, iar daca ar fi laici, sa fie dati anatemei. (67 ap.; 27 sin. IV ec; 30, 36, 42 Vasile cel Mare) CANONUL 93 Trulan (RÂNDUIALA PENTRU CASATORIA CELOR DISPARUTI) Aceea al carui barbat este plecat si, fiind el nestiut (disparut), ea se casatoreste cu altul înainte de a se încredinta despre moartea aceluia savârseste adulter. De asemenea, se supun aceleasi certari si sotiile ostasilor, cele ale caror soti fiind nestiuti (disparuti) se casatoresc, precum si acelea care, din pricina calatoriei barbatului, nu-i asteapta reîntoarcerea. însa aici lucrul are oarecare iertare, pentru ca este mare banuiala de moarte. Iar aceea care s-a casatorit din nestiinta cu cel parasit pentru o vreme de catre sotie, apoi lasând-o pe ea, pentru ca s-a reîntors la el cea dintâi, cu toate ca a savârsit adulter (a facut-o) totusi din nestiinta (si) asadar nu se opreste de la casatorie, dar ar fi mai bine daca ar ramâne asa. Iar daca într-un timp oarecare s-ar înapoia ostasul a carui sotie, din pricina lipsei Iui mai îndelungate, s-a unit (însotit) cu un alt barbat, acesta (ostasul), daca voieste, sa-si ia îndata pe sotia sa, dându-i-se ei iertare, din pricina nestiintei, (la fel) si barbatului care se însotise cu ea în a doua casatorie. (31, 36, 46 Vasile cel Mare) CANONUL 94 Trulan (JURAMÂNTUL PAGÂN SE OPRESTE) Canonul supune certarilor (pedepselor) pe cei care se jura cu juramânt elinesc (pagânesc); si noi le hotarâm acestora afurisirea. (25. ap.; 10, 17, 28, 29, 64, 81, 82 Vasile cel Mare) CANONUL 95 Trulan (RÂNDUIALA PENTRU PRIMIREA ERETICILOR ÎN BISERICA) Pe aceia dintre eretici care se adauga (ataseaza) Ortodoxiei si partii celor ce se mântuiesc îi primim dupa urmatoarea rânduiala si obicei: pe arieni si pe macedoneni si pe novatienii care-si zic lorusi catari si stângaci, si pe quartodecimani (patrusprezeceni), adica pe tetraditi (miercurasi), si pe apolinaristi îi primim, dând zapise (scrisori) si dând anatemei toata erezia care nu cugeta (învata) cum cugeta sfânta soborniceasca si apostoleasca a lui Dumnezeu Biserica, pecetluindu-i, adica ungându-le mai întâi cu Sfântul Mir fruntea si ochii, si narile si gura, si urechile, si pecetluindu-i pe ei zicem: „Pecetea Darului Duhului Sfânt". Iar despre pavlichieni, care revin la Biserica soborniceasca, s-a asezat orânduirea ca neaparat acestia sa fie botezati din nou. Iar pe eunomieni, cei botezati într-o singura cufundare, si pe monta-nisti, cei numiti aici frigi, si pe sabelieni, care învata ca Fiul este tot una (deopotriva) cu Tatal si care fac si alte oarecare rele (lucruri de neîndurat), si pe toate celelalte erezii, pentru ca multi sunt aici mai ales cei care pornesc, vin din tara galatenilor, pe toti care voiesc dintre acestia sa se adauge ortodoxiei îi primim ca pe pagâni (elini) si (adica) în prima zi îi primim spre crestinare, iar în a doua catehumeni, apoi în a treia zi le facem lepadarile de satana (îi exorcizam), cu suflarea de trei ori în fata si în ochi, si astfel îi catehizam pe ei, si îi facem sa zaboveasca în Biserica si sa asculte Scripturile si atunci îi botezam pe ei. Dar si pe manihei si severieni, si pe cei veniti din erezii asemenea (acestora), primindu-i ca pe pagâni (elini), îi botezam din nou. Iar nestorienii si eutihienii si severienii, si cei din erezii asemenea (acestora) trebuie sa faca zapis (scrisori) si sa dea anatemei erezia (ratacirea) lor, si pe Nestorie si pe Eutihie, si pe Dioscur, si pe Sever si pe ceilalti începatori (corifei) ai unor astfel de erezii, si pe cei ce cugeta cele ale lor si toate ereziile aratate mai înainte si asa sa se împartaseasca cu sfânta Cuminecatura. (8, 19 sin; sin. I ec; 1, 7 sin. II ec; 7, 8 Laod.; 6, 57, 126 Cartag.; 1, 5, 47 Vasile cel Mare) CANONUL 96 Trulan (OSÂNDIREA ÎMPODOBIRII DESARTE) Cei ce l-au îmbracat pe Hristos, prin botez, au marturisit sa urmeze vietuirea Lui cea dupa trup. Asadar, pe cei ce-si înfrumuseteaza si îsi gatesc perii capului cu maiestrie de împletituri, spre vatamarea celor ce-i vad, si prin aceasta pricinuind amagire sufletelor slabe, îi vindecam parinteste cu certare (pedeapsa) potrivita, povatuindu-i pe ei si învatân-du-i sa vietuiasca cu întelepciune, ca parasind amagirea si desertaciunea cea din faptura (fire), sa-si poarte mintea neîntrerupt catre viata cea nestricatoare si fericita, si cu frica sa petreaca întru curatenie, si dupa putinta sa se apropie de Dumnezeu, prin curatenia vietii, si sa împodobeasca mai mult pe omul cel din launtru, decât pe cel din afara, cu virtuti si cu obiceiuri preabune si neprihanite, ca sa nu poarte în ei nici o ramasita din ratacirea potrivnicului. Iar daca cineva s-ar purta împotriva canonului de fata, sa se afuriseasca. CANONUL 97 Trulan (ÎN CLADIRILE BISERICESTI SA SE LOCUIASCA ÎN MOD CUVIINCIOS) Pe cei ce, sau locuind împreuna cu sotia, sau în alt chip facând obstesti (transformând în localuri publice) locasurile sfinte si purtându-se cu nesocotinta (dispret) fata de ele, si în acest chip stând în ele, poruncim sa-i scoata si din casele catehumenilor cele din (preajma) cinstitelor biserici. Iar daca cineva nu ar pazi acest lucru, de ar fi cleric, sa se cateriseasca, iar de ar fi laic, sa se afuriseasca. (73 ap.; 74, 76, 97 Trul.) CANONUL 98 Trulan (SE OPRESTE CASATORIA CU LOGODNICA ALTUIA) Cel ce ia spre însotire de casatorie pe femeia logodita cu altul, traind înca logodnicul, sa fie pus sub învinuire de adulter. (11 Ancira; 22, 69 Vasile cel Mare) CANONUL 99 Trulan (PRINOASE OPRITE) Am aflat ca în tara armenilor se întâmpla si aceea înca ca unii, frigând în interiorul sfintelor altare parti din carnuri, (apoi) le fac prinoase, îm-partindu-le preotilor bucati din ele în chip iudaic (dupa obiceiul iudaic). Drept aceea, pazind neîntinarea Bisericii, orânduim sa nu-i fie îngaduit vreunuia dintre preoti sa ia anumite parti din carnuri de la cei ce le aduc, ci acestia sa se îndestuleze cu cele care ar binevoi aducatorul, facându-se acest fel de aducere în afara bisericii. Iar daca cineva nu ar face acest lucru asa, sa se afuriseasca. (3 ap.; 32, 33, 56 Trui; 37 Cartag.) CANONUL 100 Trulan (SE OSÂNDESTE PICTURA IMORALA) „Ochii tai sa priveasca cele drepte" si „cu toata paza tineretii inima ta" porunceste întelepciunea (Proverbe 4, 23, 25), caci simtirile trupului lesne strecoara în suflet cele ale lor. Poruncim asadar ca de acum înainte în nici un chip sa nu se mai zugraveasca, fie pe table (tablouri), fie altcumva înfatisate, chipuri care amagesc vederea si care strica mintea si împing spre atâtarile placerilor rusinoase. Iar daca cineva s-ar apuca (s-ar încumeta) sa faca acest lucru, sa se afuriseasca. CANONUL 101 Trulan (RÂNDUIALA PENTRU PRIMIREA CUMINECATURII) Dumnezeiescul Apostol cu glas înalt numeste pe omul cel zidit dupa chipul lui Dumnezeu trup si locas al lui Hristos. Asadar, cel ce a dobândit vrednicia cereasca prin patimirea mântuitoare, aflându-se pus mai presus decât toata zidirea simtitoare, mâncând si bând pe Hristos, se împreuna pentru totdeauna cu viata vesnica, sfintindu-si sufletul si trupul, prin împartasirea cu dumnezeiescul har. Drept aceea, daca ar vrea cineva sa se împartaseasca cu Preacuratul Trup în vremea adunarii (liturghiei), si sa se faca prin împartasire (participare) una cu acela, facându-si mâinile în forma crucii, asa sa se apropie si sa primeasca împartasirea harului. Caci pe cei ce în loc de mâna pregatesc oarecare vase (receptacule) din aur sau din alta materie, pentru primirea dumnezeiescului dar, si prin aceasta se socotesc vrednici preacuratei pricestanii (de preacurata împartasanie), cu nici un gând nu-i întarim (aprobam) ca pe unii care cinstesc mai mult materia cea neînsufletita si supusa mâinii omului, decât chipul lui Dumnezeu. Iar daca s-ar prinde cineva dând preacurata cuminecatura celor ce aduc niste vase (receptacule) ca acestea, sa se afuriseasca si el, si cel ce le aduce pe acestea. CANONUL 102 Trulan (MAIESTRIA DUHOVNICULUI) Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea de a lega si de a dezlega sa cerceteze felul (calitatea) pacatului si aplicarea spre întoarcere a celui ce a pacatuit, si astfel sa aduca bolii vindecarea potrivita, ca nu cumva, folosindu-le pe amândoua fara masura, sa greseasca în privinta izbavirii celui încarcat (suferind). Caci nu este simpla boala pacatului, ci felurita si în multe chipuri, si nascatoare de multe vlastare ale stricaciunii, din care raul se revarsa din plin si merge înainte pâna s-ar opri prin puterea vindecatorului (a doctorului). Drept aceea, cel ce arata stiinta doc-toriceasca (medicala) în privinta sufletului mai întâi trebuie sa cerceteze starea (dispozitia) celui ce a pacatuit, si daca înclina spre sanatate sau, dimpotriva, cheama la sine însasi boala prin naravurile sale; sa vegheze cum se îngrijeste în vremea aceasta (între timp) de întoarcerea (restabilirea) sa, si daca nu se împotriveste mesterului (doctorului), si vatamarea sufletului se opreste din pricina folosirii doctoriilor puse asupra ei, si astfel sa se masoare milostivirea dupa vrednicie. Caci tot cuvântul (toata grija) lui Dumnezeu si al celui caruia i s-a încredintat cârmuirea de pastor (pastorala) este sa aduca înapoi (sa întoarca) oaia cea ratacita si sa vindece pe cea muscata de sarpe si (dar) nici sa o împinga spre prapastia deznadajduirii si nici a slabi frâna spre molesirea si spre dispretuirea vietii; ci în orice chip sa stea împotriva suferintei (patimii), fie prin doctoriile cele mai aspre si mai iuti, fie prin cele mai moi (suportabile) si mai blânde (usoare) si sa se nevoiasca (lupte) spre închiderea (cicatrizarea) ranii, cercetând roadele pocaintei si îngrijind cu întelepciune pe omul cel chemat spre stralucirea cea de sus. Asadar, trebuie ca noi sa le stim pe amândoua, si pe cele ale asprimii, si pe cele ale obiceiului (cerute de obicei), dar sa urmam chipul cel mai îndatinat la cei care nu primesc asprimea, precum ne învata pe noi Sfântul Vasile. (12 sin. I ec; 2, 5, 7 Ancira; Enciclica lui Atanasie cel Mare catre Rufin; 2, 3, 74, 75, 84, 85 Vasile cel Mare; 4, 5, 7, 8 Grig. Nyssa) | |
| Vizualizări: 1040 | Descărcări: 0 | Rating: 0.0/0 | |
| Total comentarii : 0 | |