Bine aţi venit Гость!
Joi, 25.04.2024, 06:56
Principală | Înregistrare | Logare | RSS
Taina Botezului
    Botezul

Cununia

Inmormantarea

Sfinţirea casei
Statistici


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Formularul pentru autentificare

Calendar

Stil vechi Miercuri Stil nou
1 Decembrie 14 Decembrie
Postul Crăciunului
Post aspru (pâine, apă, fructe uscate, seminţe)
Sfântul Prooroc Naum (VII î.H), Cuviosul Filaret Milostivul (792), Sfântul Mucenic Anania Persul
Tot in aceasta zi
Evanghelia zilei
Apostolul zilei
Rugăciunea zilei
File din Pateric
Pilda zilei
Biblia într-un an

Catalog de fişiere

Principală » Fişiere » Canoanele Bisericii Ortodoxe

CANOANELE Sinodului II ecumenic de la Constantinopol (an 381)
19.04.2012, 02:30


CANOANELE Sinodului II ecumenic

de la Constantinopol (an 381)

CANONUL 1 Sin. II ec. (ÎNTARIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)

Sfintii Parinti cei adunati în Constantinopol au hotarât sa nu se înlature (schimbe, paraseasca) credinta celor trei sute optsprezece Parinti care s-au adunat în Niceea Bitiniei, ci (credinta) aceea sa ramâna tare si sa lîe data anatemei orice erezie si cu deosebire aceea a eunomienilor, adica aceea a eudoxienilor, si aceea a semiarienilor, adica a pnevmatomahilor, si aceea a sabelienilor si aceea a marcelienilor si aceea a fotinienilor si aceea a apolinaristilor.

(7 sin. II ec; 1, 75TruL; 21 Gang.; 7, 8 Laod.; 2 Cartag.; 1 Vasile cel Mare)

CANONUL 2 Sin. II ec. (DIECEZELE. AUTONOMIA IERARHILOR SI A UNITATILOR BISERICESTI)

Episcopii pusi peste o dieceza sa nu se întinda (treaca) asupra biseri­cilor din afara hotarelor lor, nici sa nu tulbure bisericile, ci potrivit Canoanelor, episcopul Alexandriei sa cârmuiasca numai pe cele (bisericile) din Egipt, iar episcopii Orientului sa chiverniseasca (administreze) numai Orientul, pastrându-se pe seama Bisericii antiohienilor întâietatile (privi­legiile) cele din Canoanele de Ia Niceea; si episcopii diecezei Asiei sa chi­verniseasca numai cele (bisericile) din dieceza Asiei; si cei ai (diecezei) Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului si cei ai Tracici, numai pe ale (diecezei) Tracici sa Ie cârmuiasca. Iar nechemati, episcopii sa nu treaca peste dieceza lor pentru hirotonie sau pentru alte oarecari (lucrari de câr­muire bisericeasca) cârmuiri bisericesti. Pazindu-se însa canonul stabilit mai înainte privitor la chivernisiri, este clar ca cele privitoare la fiecare eparhie le va cârmui sinodul eparhiei (respective), potrivit celor orânduite (hotarâte) la Niceea. Iar bisericile Iui Dumnezeu cele ce sunt Ia popoarele barbare trebuie sa se cârmuiasca dupa obiceiul parintilor, care s-a tinut.

(34, 37 ap.; 4, 5, 6, 7 sin. I ec; 3 sin. II ec; 8 sin. III ec; 17, 19, 28 sin. IV ec; 8, 25, 36, 38, 39 Trul.; 3, 6 sin. VII ec; 9, 16, 18,19, 20,23 Antioh.; 40 Laod.; 11, 13, 18, 26, 34, 73, 76, 95, 98, 120 Cartag.; 3 Sard.; 14 sin. UI)

 

CANONUL 3 Sin. II ec. (ROMA NOUA SI PRIVILEGIILE EI)

Iar dupa episcopul Romei, întâietatea cinstei (primatul de onoare) sa o aiba episcopul Constantinopolului, pentru ca (cetatea) aceasta este Roma noua.

(28sin.IVec.;36Trul.)

CANONUL 4 Sin. II ec. (HIROTONIILE ERETICILOR NU SUNT HIROTONII)

în privinta lui Maxim Cinicul si a neorânduirii ce s-a facut de catre el în Constantinopol (hotarâm) ca: Maxim nici nu a fost facut episcop, nici nu este, si nici cei hirotoniti de el, în orice treapta a clerului (nu sunt cleri­ci), lipsind de tarie toate câte s-au facut în privinta lui si de catre el.

CANONUL 5 Sin. II ec. (PRIMIREA ÎN BISERICA A UNOR ARIENI DIN ANTIOHIA)

în privinta dreptarului (tomosului) apusenilor, primim si pe cei din An-tiohia, care marturisesc o dumnezeire a Tatalui si a Eiului si a Duhului Sfânt.

(1 sin. II ec; I TruL; 1, 2 Cartag.)

CANONUL 6 Sin. II ec. (NU ORICINE POATE PÂRÎ PE EPISCOP)

Deoarece unii voind a tulbura si a rasturna buna rânduiala bise­riceasca, cu vrajmasie si cu clevetire (în mod calomnios) plasmuiesc oare-cari pricini împotriva episcopilor ortodocsi care ocârmuiesc bisericile, nimic altceva urmarind decât a pata buna cinstire a preotilor si sa puna la cale tulburari între credinciosii pasnici (popoarele pasnice), - din aceasta pricina i-a parut sfântului sinod al episcopilor întruniti la Con-stantinopol ca sa nu se mai primeasca învinuitorii fara cercetare si nici a îngadui tuturor sa faca pâri contra celor care pastoresc bisericile, dar nici a-i înlatura pe toti. Dar daca cineva i-ar aduce episcopului vreo învinuire proprie, adica aparte (particulara), ca unul care a fost pagubit sau pentru ca ar fi suferit altceva împotriva dreptatii de la acela (de la episcop), la în­vinuirile de acest fel sa nu se cerceteze nici fata (persoana) pârâtului, nici legea (religia) lui. Caci în orice chip, se cade ca si cugetul (constiinta) epis­copului sa fie slobod (usurat) si ca si cel ce zice ca a fost nedreptatit sa-si dobândeasca drepturile, ori de ce lege (religie) ar fi el.

Iar daca învinuirea adusa episcopului ar fi bisericeasca, atunci trebuie sa se ispiteasca (cerceteze) fetele (persoAnele) pârâtorilor, pentru ca mai întâi sa nu se îngaduie ereticilor a face pâri împotriva episcopilor orto­docsi pentru lucruri bisericesti. Iar eretici numim pe cei ce de demult au fost îndepartati din Biserica si pe cei ce dupa aceea au fost dati anatemei de catre noi, iar pe lânga acestia si pe cei ce prefacându-se ca marturisesc credinta cea sanatoasa, s-au facut schismatici si se aduna împotriva epis­copilor nostri canonici. Apoi si daca vreunii dintre cei ai bisericii ar fi osânditi mai înainte pentru oarecare pricina si azvârliti (lepadati, dati ana­temei), sau afurisiti (excomunicati) fie din cler, fie din starea laica, nici acestora sa nu le fie îngaduit sa pârasca pe episcop înainte de a se fi dez­bracat (curatat) mai întâi de propria lor învinuire. De asemenea, si cei ce se gasesc sub învinuirea pornita mai dinainte sa nu fie primiti la pâra episcopului sau a altor clerici înainte de a se dovedi pe ei nevinovati de în­vinuirile aduse lor.

Iar daca vreunii nu ar fi nici eretici, nici afurisiti (excomunicati, neîm­preunati cu Hristos), nici osânditi sau pârâti mai înainte pentru oarecare faradelegi (infractiuni), si ar zice ca au oarecare pâra bisericeasca împotri­va episcopului, sfântul sinod porunceste ca acestia sa-si înfatiseze mai în­tâi pârile lor la toti episcopii eparhiei (mitropoliei) si înaintea acestora sa dovedeasca învinuirile în acele pricini. Iar daca s-ar întâmpla ca episcopii din eparhie (mitropolie) sa nu fie în stare a îndrepta învinuirile aduse epis­copului, atunci ei sa mearga la sinodul mai mare al episcopilor diecezi aceleia, chemati împreuna (convocati) pentru pricina aceasta, dar pâra sa nu se ia în seama (retina) mai înainte, pâna ce ei (acuzatorii) nu vor accep­ta în scris sa fie pedepsiti cu aceeasi pedeapsa daca la cercetarea lucruri­lor s-ar dovedi ca au clevetit (calomniat) pe episcopul pârât.

Iar daca cineva, nesocotind cele statornicite dupa cele aratate mai îna­inte, ar îndrazni sa supere urechile împaratesti sau judecatoriile cârmuito-rilor lumesti, sau sa tulbure sinodul ecumenic, lipsindu-i de cinstire pe toti episcopii diecezei, unul ca acesta nicidecum sa nu fie primit la pâra, ca unul care a defaimat Canoanele si a stricat buna rânduiala bisericeasca.

(34, 37, 74, 75 ap.; 9, 17, 19, 21 sin. IVec; 8 TruL; 14, 15, 20 Antioh.; 40 Laod.; 4 Sard.; 8, 10, 11, 12, 15, 18, 19, 59, 104, 107, 128, 129, 130, 132 Cartag.; 13 sin. /-II; 9 Teofil Alex.)

CANONUL 7 Sin. II ec. (PRIMIREA ERETICILOR ÎN BISERICA)

Pe aceia dintre eretici care revin la Ortodoxie, în partea celor ce se mântuiesc, îi primim dupa rânduiala mai jos aratata si dupa obicei. Pe arieni si pe macedonieni si pe sabatinieni si pe novatieni cei ce-si zic lor catari si stângaci, apoi pe patrusprezeceni (quartodecimani), adica pe mer-curasi (tetraditi) si pe apolinaristi îi primim daca dau zapis (scrisori de marturisire de credinta) si daca dau anatemei toata erezia care nu cugeta (învata) cum cugeta (învata) sfânta a lui Dumnezeu Biserica soborniceasca si apostoleasca si îi pecetluim, adica îi ungem mai întâi cu sfântul mir, adica fruntea si ochii si narile si gura si urechile si pecetluindu-i pe ei zicem: Pecetea darului Duhului Sfânt.

Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteaza cu o singura afundare, si pe montanisti, adica pe cei ce se numesc aici frigieni, si pe sabelieni, care învata ca Fiul este tot una cu Tatal (identitatea Fiului cu Tatal) si care fac si alte oarecare lucruri de neîndurat (urâte), si pe toate celelalte erezii (caci multe sunt aici, mai cu seama cele care pornesc din tara Galatenilor) pe toti dintre acestia care doresc sa se adaoge (ataseze) ortodoxiei, îi primim ca pe elini (pagâni): si (adica) în prima zi îi cercetam, a doua zi îi catehizam, iar a treia zi le facem lepadarile de Satana (îi exorcizam), suflând asupra lor de trei ori în fata si în urechi si astfel îi catehizam si facem sa petreaca timp îndelungat în biserica si sa asculte Scripturile si atunci îi botezam.

(46, 47, 68 ap.; 8, 19 sin. 1 ec; 95 Trui; 7, 8 Laod.; 57 Cartag.; 1, 5, 47 Vasile cel Mare)

CANONUL 8 Sin. II ec. (BOTEZUL ERETICILOR NU ESTE BOTEZ)

Cei botezati printr-o singura afundare, eunomienii, sabelienii si frigii, sa fie primiti ca elinii (pagânii).

Toate colectiile numara numai sapte Canoane ale sinodului II ecumenic, iar al optulea este adaugat la unele ca un apendice la canonul sapte.

Aristen adauga însa textul de mai sus ca al optulea canon al aceluiasi sinod, spunând ca cei prevazuti în el se si boteaza, se si ung cu Sfântul Mir, dupa ce un anumit timp înainte de botez vor fi fost catehizati si vor fi ascultat Sfânta Scriptura.

Se vede însa ca acest canon, inclusiv comentariul lui facut de Aristen, reprezinta doar un fragment din canonul 7 al sinodului II ecumenic, dupa cum observa si N. Milas.

 
Categorie: Canoanele Bisericii Ortodoxe | Adăugat de: pavel
Vizualizări: 1009 | Descărcări: 0 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: