EDUCAREA COPILULUI IN FAMILIA MODERNA

Atunci cind femeia este insarcinata, modul ei de viatza, sentimentele, dispozitzia ei se transmit shi pruncului. Deaceea ea trebuie sa fie foarte atenta: ce emisiuni priveshte la televizor, ce fel de cartzi citeshte, cu ce oameni discuta, ce informatzii primeshte. Filmele de groaza, tzigarile, alcoolul trebuie excluse, pentru a nu influentza negativ asupra copilului, inca din burtica mamei.

In timpul sarcinei mama trebuie sa fie calma. Daca  ea este credincioasa, merge la Sfanta Biserica, se spovedeshte shi se impartasheshte cat mai des, atunci acest mod de viatza actioneaza benefic asupra pruncului. Deasemenea, ascultarea muzicii bisericeshti, creaza o stare de linishte duhovniceasca, de sperantza, de bucurie.

E foarte important ca shi sotzul sa fie un bun creshtin, atunci el va fi un sprijin de nadejde pentru sotzia sa. Aceasta atmosfera de linishte, pace duhovniceasca o simte shi copilul.

Pruncul se nashte. Alaptarea lui nu rezolva numai problema hranei, cum de obicei se crede. Alaptarea copilului, amplifica contactul intre copil shi mama, shi tot odata stimuleaza shi dezvoltarea de mai departe a  psihicului pruncului.

Pentru copil sanul mamei e unica sursa de hrana, de caldura shi dragoste. Aceasta se intampla daca mama intr’adevar ishi iubeshte pruncul, deoarece copilul simte ca este iubit, dorit, ocrotit de mama sa.

Mama care alapteaza copilul, shi totodata priveshte filme de groaza, cu monshtri sau dinozauri, balauri, vampiri, befane, vrajitoare, magii shi tot felul de violentze unde se impushca, se varsa sange… aceasta mama trebuie sa intzeleaga ca alaptindu-l in acel moment ii transmite energie negativa shi astfel ea, mama, il transforma intr- un copil rau shi indracit.

Cu totul altfel se intimpla daca parintzii sint credincioshi, ishi boteaza copilul shi in fiecare Sfanta Duminica merg la Biserica shi se impartashesc, atunci in aceasta familie domneshte pacea shi fericirea duhovniceasca daruita de Domnul nostru Iisus Hristos, shi copilul creshte ca un ingerash plin de intzelepciune, ascultare, blandetze shi bunatate.

Atunci cind mama ishi cuprinde shi ishi alapteaza copilul, intre ea shi prunc are loc un schimb de energie nevazuta - shi aceasta energie nevazuta se numeshte caldura, dragoste, bucurie shi lumina duhovniceasca. Deci nu numai mama hraneshte pruncul, dar shi pruncul o hraneshte pe ea, daruindu-i implinire shi fericire. In aceasta frumoasa lume a tainicii legaturi psihologice intre mama shi copil, aspectul shi modelul unei lumi violente nu are loc. Familia creshtina e protejata shi intarita de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa.

Muzica Bisericeasca deosebit de pozitiv actzioneaza asupra micutzului, la fel shi cantecele de leagan, poveshtile frumoase, transmit copilului informatzia despre intregul tablou al lumii. Aceasta muzica ne aduce in armonie cu noi inshine, cu lumea inconjuratoare shi cu Dumnezeu.

Creshterea copilului.

Odata cu varsta copilul incepe sa-i "oboseasca” pe parintzi cu intrebarile: DE CE?  In acest moment copilul nu doar studiaza lumea, dar shi la nivelul subconshtientului ii motiveaza pe parintzi sa-i daruiasca atentzie, sa-i acorde macar putzin din timpul lor.

Pentru dezvoltarea spirituala shi intelectuala a copilului din partea parintzilor se cere atentzie, rabdare, dragoste, chiar shi efort pentru a-i raspunde copilului la toate intrebarile care il framanta.

Sa recunoashtem, observam indata nazbatiile copiilor, dar intrebarile lor interesante shi de multe ori ingenioase nu le observam, poate chiar nici nu le auzim. De cate ori la intrebarea de ce?, copilului i-atzi raspuns: Tu potzi sa mai taci putzin? Eu am obosit de intrebarile tale. Nu te incalci printre picioare, da-mi voie sa vorbesc la telefon. Nu ma incurca, intreab-o pe maica-ta. Iar mama ii spune: du-te ,fiule, shi te joaca cu mashinutzele, las-o pe mama sa priveasca televizorul (o telenuvela priveshte). Am sa-tzi povestesc mai tirziu.

Raspunsurile, desigur, pot fi diferite. Nu asta e principalul. Important este sa intzelegem, ca de fiecare data cand refuzam sa raspundem la intrebarile lui, copilul se simte respins, indepartat, uitat. In astfel de momente imaginativa ca v-atzi lasat copilul gol in zapada, pentru ca el anume aceasta simte acum: raceala, singuratate.  Atunci, cind este mereu respins, cind nu i se acorda atentzia de care are atita nevoie, copilul incepe sa-shi faca anumite concluzii: nu este iubit, nu este dorit.

De obicei aceshti copii devin pesimishti, singuratici, se instraineaza de familie, nu cred in nimeni shi nimic. De restabilit increderea e foarte greu: daca nu se poate bizui nici chiar pe cei mai apropiatzi oameni- familia sa-, cum poate avea incredere in altcineva? El va fi plin de dubii, indoieli, complexe, intotdeauna se va afla intr-o stare de ashteptare a fricii, peste tot va vedea in oameni concurentzi shi dushmani.

Astazi este la moda sa se cauta baby-sitter pentru copil. In datoriile dadacei intra: sa hraneasca copilul, sa-l imbrace curat, sa-l plimbe, sa-l duca la culcare. Pentru ca mami shi tati sint foarte ocupatzi. Shi atunci cine-l mai mingaie, cine-i mai spune povesti inainte de somn, cine-i raspunde la multiplele intrebari care-l framinta, cine se intereseaza de succesele sau insuccesele lui la gradinita sau la scoala, cine-l invata sa fie prietenos cu colegii, respectuos cu batrinii, cine-l mai stringe cu caldura la piept? Toate astea nu intra in indatoririle dadacei, iar parintzii muncesc, nu au timp pentru el. Shi atunci copilul ramine singur in lumea sa, rece, straina, dushmanoasa, plina de fobii shi nemultzumiri.

Toate aceste nemultzumiri adunate intr-un suflet de copil, toate supararile shi necazurile peste ani copilul, adolescent deja, le va revarsa asupra parintilor sai. Deci, lipsa de afectziune shi atentie din partea parintzilor duce la racirea relatziilor in familie. Va trece timpul shi indiferentza parintzilor, va face propria casa pentru copii, un aisberg rece. Shi atunci strada va deveni pentru ei Acasa, strada ii va atrage prin distractziile dubioase shi periculoase pe care le ofera.

Multzi parintzi lasa educatzia copiilor in seama filmelor cu desene animate. Le permit sa stea ore intregi cu ochii in televizor, fara sa se intrebe ce tematica au aceste filme, ce promoveaza ele. Dar tematica e aceasta: dinozauri, vrajitori, befane, vampiri, dracula, magii, violentza, egoism, ura, dushmanie, invidie etc. Iata in asha mod copii devin ucenicii scolii de educatzie ,,holliwood”- scoala celui viclean, a celui rau. Apoi ne intrebam de ce copiii noshtri nu dorm noaptea linishtitzi, de ce nu se roaga ingerashului cind se tem de ceva? De ce sant violentzi shi egoishti, vicleni shi rai?

Deschidem televizorul, sau internetul shi in fiecare zi psihicul copilului shi al parintzilor se incarca cu informatzie negativa: violuri, omoruri, crime, narcomanie, pornografie, preocupari sexuale, pedofilie, homosexualism, satanism, magii etc. Cumparam copiilor jocuri pentru calculator sau cartzi de citit fara sa cercetam ce fel de informatzie contzin. Daca aceasta informatzie deregleaza shi distuge psihicul copilului atunci trebuie sa renuntzam la ea. Noi, parintzii, trebuie sa selectam cu mare atentzie: ce cartzi cumparam copiilor, ce desene animate le permitem sa priveasca, ce jocuri le sint de folos.

Expresia "cei shapte ani de-acasa” ishi pierde azi din semnificatzie, pentru ca aceasta perioada importanta pentru dezvoltarea oricarui copil se transforma in shapte ani de vizionare a televizorului shi de jocuri la calculator. Este necesar sa petrecem mai mult timp cu copiii nostri: sa ne plimbam impreuna, sa citim cartzi impreuna, sa facem sport sau sa jucam shah, sa discutam cu ei shi sa le raspundem la toate intrebarile, nu prin "Da” sau ”Nu”, ci cu argumente. Trebuie sa fim exemplu pentru ei de oameni demni shi buni creshtini!

A.C.Macarenco - cunoscut psiholog a spus: Copiii noshtri - aceasta este batranetzea noastra. O educatzie corecta este batranetzea noastra fericita. O educatzie rea - este viitoarea noastra scarba, acestea sant lacrimile noastre. Aceasta este vina noastra fatza de altzi oameni.

Sfintzii Parintzi ne invatza: Daca invatzam copii sa fie credincioshi vom avea bucurie in lumea aceasta, dar shi  pe lumea cealalta. Va avea cine sa se roage pentru noi shi sa aprinda o lumanare. Nu putem fi indiferentzi fatza de viatza copiilor noshtri, nu-i putem lasa in voia sortzii, pentru ca rolul parintzilor in educarea copiilor este decisiv. Ajutorul lor este Sfanta Biserica, exemplul lor este Bunul Dumnezeu.

Daca parintzii sant credincioshi shi au frica shi dragoste de Dumnezeu, atunci Domnul lumineaza drumul acestei familiei. Aceasta familie  stie sa se pazeasca de cursele celui vclean shi a lumii acestea shi va merge pe calea cea dreapta, spre mantuire. Acesta este scopul nostru - MANTUIREA, ceea ce inseamna VIATZA VESHNICA in VECII VECILOR. AMIN.