Liderii europeni se reunesc joi pentru discuţii ce ar putea fi decisive pentru viitorul euro. Germania va înfrunta un bloc al statelor care cer euroobligaţiuni şi o asigurare comună a depozitelor bancare.

Presiunea pe fondurile de urgenţă ale zonei euro creşte. Madridul a cerut deja  ajutor de la UE, în timp ce Cipru ar putea apela şi el, oficial, la banii UE.

Roma consideră că, dacă acest summit nu va da semnale puternice, Spania şi după ea Italia vor cădea victime pieţelor financiare.

Liderii UE au în aceste zile mai multe întâlniri pregătitoare înaintea summitului din 28-29 iunie de la Bruxelles. Spania şi Italia s-au alăturat Franţei şi vor o strategie decisivă pentru rezolvarea crizei care le ameninţă economiile, în timp ce Germania pare să prefere abordarea graduală, pe îndelete, a problemelor. Premierul italian, Mario Monti, preşedintele francez, François Hollande, şi premierul spaniol, Mariano Rajoy, au făcut front comun, cerându-i lui Merkel flexibilizarea fondurilor de criză ale zonei euro, astfel încât să poată fi folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor.

„Contribuabilul german nu poate accepta canalizarea de fonduri direct către bănci din alte ţări, deoarece nu ar avea cum să supravegheze cum este cheltuit banul", a spus Merkel la Roma. Hollande şi-a reiterat, la întâlnirea de la Roma, susţinerea pentru obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, respinsă categoric de Merkel drept prematură înaintea integrării fiscale. „Introducerea unor instrumente comune de datorie la nivelul uniunii monetare ar fi contraproductivă", a spus Merkel.

Berlinul vrea uniune politică

Divergenţele dintre politicienii europeni pe tema strategiei anticriză şi unei integrări mai profunde la nivelul zonei euro au fost subliniate, vineri, de reacţia Bundesbank la decizia Băncii Centrale Europene de a înlesni accesul la lichiditate pentru băncile care au probleme. Banca centrală germană a criticat măsura, deoarece efectele ei ar putea determina creşterea riscurilor din portofoliul instituţiei.

De altfel, creşterea riscurilor şi economisirea banului public sunt principalele argumente aduse de Germania la opoziţia faţă de propunerile ca statele din zona euro să se finanţeze în comun, să garanteze depozitele bancare printr-un fond regional, să crească cheltuielile pentru a stimula economia, să flexibilizeze utilizarea fondurilor de urgenţă ale zonei euro sau să împingă BCE spre un rol mai agresiv în încurajarea creşterii economice.

Obiectivul Europei este crearea unei uniuni politice, cu o supraveghere mai puternică, a declarat, ieri, Angela Merkel. „Toate privirile vor fi aţintite asupra Germaniei. Mă tem că la momentul respectiv vom discuta din nou prea mult despre idei pentru responsabilitatea comună şi prea puţin despre îmbunătăţirea supravegherii", a afirmat cancelarul.

Popunerile pentru introducerea de obligaţiuni şi titluri comune în zona euro, precum şi pentru o asigurare comună a depozitelor bancare sunt „greşite şi contraproductive", a spus şeful Executivului german.

Transfer de competenţe către Bruxelles

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, posibilul succesor la preşedinţia Eurogrupului, a fost de acord cu varianta revizuirii Constituţiei germane prin care să se permită un transfer mai important de competenţe către Bruxelles. „Putem acorda mai multe drepturi Bruxellesului, însă populaţia germană va trebui să se pronunţe în acest sens", a răspuns Schäuble, într-un interviu pentru „Der Spiegel", publicat ieri.

„Plec de la ideea că acest lucru se poate întâmpla mai rapid decât credeam eu acum câteva luni", a adăugat ministrul german referindu-se la referendum şi subliniind că oficialii europeni „vor să facă propuneri concrete în vederea unei integrări mai pronunţate" încă de la summitul de joi şi vineri de la Bruxelles. El a mai reamintit poziţii exprimate deja de Berlin şi potrivit cărora, Comisia (Europeană) trebuie să devină un adevărat Guvern al UE.

Această variantă ridică problema legitimităţii reprezentanţilor CE, iar intervenţiile în zona puterii pe care Bruxelles-ul ar putea să o aibă merg până la varianta alegerilor directe şi pentru această instituţie.  Uniunea politică cere însă timp. „Dacă Europa nu va marca progrese clare spre o mai strânsă integrare fiscală şi financiară, atacurile speculative asupra ţărilor cu probleme vor creşte tot mai accelerat", a afirmat Monti, citat de mai multe ziare europene, inclusiv „Le Monde" şi „El Pais".

„Suntem prea aproape de marginea prăpastiei ca să ne permitem confort, iar timpul disponibil este foarte scurt pentru schimbările mari de care este nevoie", comentează Erik Nielsen, economistul-şef al UniCredit Londra.

"Contribuabilul german nu poate accepta canalizarea de fonduri direct către bănci din alte ţări, deoarece nu ar avea cum să supravegheze cum este cheltuit banul.''
Angela Merkel cancelarul Germaniei

Spania a formulat cererea oficială de ajutor

Spania a cerut, ieri, oficial statelor din zona euro ajutor financiar pentru sectorul bancar şi negociază detaliile  acestui ajutor.  Este vorba de o linie de credit de până la 100 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Ministrul Economiei, Luis de Guindos, i-a trimis o scrisoare şefului eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a anunţat executivul spaniol. Un memorandum de înţelegere va fi finalizat înainte de 9 iulie, când are loc prima reuniune a miniştrilor de Finanţe din statele zonei euro.

Spania şi statele din zona euro au convenit pachetul de ajutor financiar pentru băncile spaniole în iunie. Băncile din Spania, afectate de o criză puternică în sectorul imobiliar, ar putea avea nevoie de până la 62 de miliarde de euro pentru a face faţă celui mai pesimist scenariu, au arătat analize realizate de două firme de consultanţă.

Analizele celor două firme, dar şi un raport al FMI indicând un necesar de recapitalizare de cel puţin 37 de miliarde de euro, ar trebui luate în calcul ca punct de pornire pentru memorandumul de înţelegere, a spus de Guindos. Nu a fost încă stabilit dacă pentru susţinerea Spaniei va fi folosită Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară sau Mecanismul European de Stabilitate, care va intra în vigoare în iulie.

Bancă pentru active toxice

Comisia Europeană a anunţat că va impune condiţii referitoare la modul cum va fi restructurat sectorul bancar, parte a ajutorului financiar. Executivul comunitar agreează ideea înfiinţării unei bănci pentru active toxice în Spania.

Până la mijlocul lunii octombrie, băncile vor trebui să prezinte Băncii Spaniei, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene planuri de recapitalizare.
Odată aprobate, băncile ar urma să atragă capitalul necesar în termen de nouă luni. Şi guvernul cipriot a transmis ieri o cerere oficială de ajutor financiar, potrivit unei surse citate de AFP, însă oficialii ciprioţi nu au confirmat acest lucru. 

Europa ar putea ajunge „un fel de imperiu german"

Europa riscă să ajungă la un sistem care ar perpetua şi ar adânci divergenţele dintre statele creditor şi cele debitor, transformând zona euro „într-un fel de imperiu german". Declaraţia a fost făcută de  miliardarul George Soros într-un interviu pentru postul Bloomberg.

„Chiar dacă reuşeşti să eviţi acel accident similar cu ce s-a întâmplat în 2008, cu falimentul Lehman Brothers - să spunem că eviţi asta -, Eurosistemul care ar rezulta ar perpetua divergenţele dintre creditori şi debitori şi ar crea o Europă foarte, foarte diferită de societatea deschisă care a captat imaginaţiile oamenilor şi care a condus la crearea Uniunii Europene", a afirmat George Soros.

„Ar transforma-o într-un sistem ierarhic, unde diviziunile dintre creditori şi debitori ar deveni permanente şi, în loc de un grup de ţări dintre care niciuna nu domină, s-ar ajunge ca Germania să se afle într-o poziţie de dominaţie permanentă, un fel de imperiu german, în timp ce statele de la periferie ar deveni zone aflate permanent în depresiune", a adăugat omul de afaceri.

Totodată, Soros a avertizat că moneda euro s-ar putea prăbuşi dacă liderii europeni nu vor reuşi, la summitul de la sfârşitul acestei săptămâni, să cadă de acord asupra unor „măsuri drastice" pentru soluţionarea crizei.

Se impune o autoritate fiscală europeană

Omul de afaceri consideră că zona euro ar trebui să creeze o Autoritate fiscală europeană capabilă să cumpere obligaţiuni de stat, cu condiţia ca Italia şi Spania să implementeze măsuri fiscale realiste.

Finanţarea achiziţiilor de obligaţiuni ar putea fi obţinută prin vânzarea de titluri de trezorerie europene, garantate în comun de statele din zona euro, care ar avea dobânzi foarte avantajoase datorită acestor garanţii, a adăugat acesta. Soros consideră că poziţia Germaniei înrăutăţeşte situaţia din zona euro, deoarece statele au nevoie de creştere economică pentru a-şi putea plăti datoriile, şi nu de austeritate.