Rugaciuni [17] |
Viata parohiei ortodoxe [30] |
Articole [97] |
Anunturi [69] |
Botez, Cununia, Înmormântarea [12] |
Perelinaj la Florentza [5] |
Știri religioase [315] |
Pagina Italiana [10] |
Pagina Russa [24] |
Semnele Vremii [14] |
Pagina copiilor [3] |
Veshti din lume [112] |
Stil vechi | Miercuri | Stil nou |
1 Decembrie | 14 Decembrie | |
Postul Crăciunului | ||
Post aspru (pâine, apă, fructe uscate, seminţe) | ||
Sfântul Prooroc Naum (VII î.H), Cuviosul Filaret Milostivul (792), Sfântul Mucenic Anania Persul | ||
Tot in aceasta zi | ||
Evanghelia zilei | ||
Apostolul zilei | ||
Rugăciunea zilei | ||
File din Pateric | ||
Pilda zilei | ||
Biblia într-un an |
Principală » Articole » Articole |
Tipografia Eparhială din Chişinău : 1814-1883Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost cel care a dat Bisericii basarabene o direcţie naţională românească. Iniţiativa mitopolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni de a organiza o tipografie în eparhia sa datează din 1813, când a cerut Sinodului încuviinţarea de a aduce şi a pune în funcţiune o tipografie moldovenească, pentru ca bisericile şi schiturile să nu rămână lipsite de cărţi. Tipografia, numită Exarhicească, a fost deschisă în mod solemn la 13 mai 1814. Prima lucrare bisericească tipărită în noua tipografie, în aug. 1815, a fost un Liturghier şi un Molebnic, cu o adresă păstorească a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni. Lista tipăriturilor de cărţi religioase ale mitropolitului scoate în evidenţă continuitatea acţiunilor sale de a revizui cele mai imporatnte cărţi. Astfel, în anii următori aici au apărut CatihiS, Învăţături, Psaltiri, Evanghelie, Ceaslov şi alte cărţi pentru serviciul divin. În 1818 de sub tipar apare Scurtă russască gramatică, cu tălmăcire în limba moldovenească pentru ucenicii Seminarului Chişinăului şi ai altor şcoli din Basarabia cu adăugirea cuvintelor şi a dialogurilor, ce se întrebuinţează mai adeseori în limbile rusească şi română. În 1819, la Tipografia Exarhicească va apare un Minei de obşte, tradus de Gavriil Bănulescu-Bodoni, care trebuia să completeze lipsa în cele mai de trebuinţă bisericeşti cărţi. În 1820 a apărut un Molitvenic şi s-au făcut referiri la încă două titluri care ar fi apărut în 1820: Apostol şi Evanghelie. În deceniile următoare s-a editat o bogată literatură didactică. În condiţiile când limba băştinaşilor a fost scoasă din şcoală, din activitatea administrativă, prima tipografie din Chişinău era singurul centru de păstrare a scrisului în limba română. În 1867 în aceeaşi tipografie a început să apară în limba rusă revista Buletinul Eparhiei Chişinăului, prima publicaţie periodică din provincie, cu o secţiune românească, din anul 1871. În 1883 tipografia a fost închisă. A se vedea şi articolul din Calendarul bibliotecarului 1994. - Chişinău, 1994. - P. 88-89. | |
Vizualizări: 631 | Rating: 5.0/1 |
Total comentarii : 0 | |