Pentru
a ne da seama de anvergura şi profunzimea acestei cărţi, este suficient
să parcurgem cuprinsul celor şase capitole ale ei. Găsim util şi
potrivit să le lăsăm cititorilor noştri libertatea de a înţelege
valoarea monografiei din chiar titlurile capitolelor şi subcapitolelor
acestei lucrări de pionierat în istoriografia bisericească din
Basarabia. Aşadar, iată titlurile valoroasei lucrări: 1. Studiile şi
începutul activităţii bisericeşti (cu subcapitolele: Elev la
Seminariile Teologice din Roman şi Iaşi, Studiile la facultate şi
serviciul la Ministerul Cultelor, Primirea călugăriei şi desăvârşirea
studiilor la Academia Teologică din Kiev, Începutul activităţii în
Episcopia Dunării de Jos), 2. Director al Seminarului Teologic „Sfântul
Andrei” din Galaţi (cu subcapitolele: Condiţiile necesare pentru
instruirea şi educaţia seminariştilor, Străduinţa arhimandritului
Visarion – un local pentru Seminar, Realizările în organizarea
procesului de învăţământ, Activitatea editorială, Administrarea
Seminarului în timpul războiului), 3. Director al Seminarului Teologic
din Chişinău şi Exarh al mănăstirilor din Basarabia (cu subcapitolele:
Director al Seminarului, Exarh al mănăstirilor, Activitatea obştească
şi cea editorială), 4. Slujirea arhierească în episcopiile Argeşului şi
Hotinului (cu subcapitolele: Episcop la Curtea de Argeş, Alegerea şi
instalarea în funcţia de episcop al Hotinului, Începutul organizării
centrului eparhial, Realizările din centrul episcopiei, Realizări în
cuprinsul eparhiei, Activitatea clerului din eparhie şi opera de
binefacere, Iniţiativele şi activitatea editorială spre îmbunătăţirea
vieţii bisericeşti, Organizarea şi desfăşurarea solemnităţilor de
sfinţire a Catedralei din Bălţi), 5. Mitropolit al Bucovinei. Şef al
Misiunii Ortodoxe din Transnistria (cu subcapitolele: Reorganizarea
Fondului Bisericesc al Bucovinei, Reînfiinţarea Episcopiei
Maramureşului şi realizările bisericeşti, Finanţări de interes social
şi opera de binefacere, Misiunea Ortodoxă din Transnistria în primul an
de activitate, Instalarea mitropolitului Visarion la conducerea
Misiunii, Activitatea Misiunii Ortodoxe din Transnistria sub conducerea
mitropolitului Visarion), 6. Anii exilului. Fondator al Episcopiei
Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală (cu subcapitolele: Lungul
drum al exilului, Condamnarea şi caterisirea, Organizarea bisericească.
Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală, Ultimii
ani de viaţă. Reabilitarea post mortem).
Mitropolitul de luminoasă amintire
Visarion Puiu este singurul ierarh român care a avut privilegiul şi
onoarea, dar, într-un sfârşit şi nenorocirea, de a-şi purta toiagul
ostenelilor şi păstoriei sale în întreg spaţiul de jurisdicţie
primordială a românităţii moldovene: vatra vechii Moldove dintre
Carpaţi şi Prut, Moldova dintre Prut şi Nistru, Moldova transnistreană
până la Bug, Maramureşul şi Bucovina voievodală. Însă mitropolitul
Visarion a rămas mare şi neegalat în conştiinţa noastră nu doar prin
vasta geografie a spaţiului românesc de răsărit în care s-a ostenit, ci
prin rodnicia faptelor sale creştineşti, prin abnegaţia slujirii sale,
prin curajul şi nobleţea sa de prinţ al Bisericii Române. Oamenii şi
timpurile i-au arătat nedreptate. Cartea părintelui Ioan Lisnic
constituie o contribuţie basarabeană importantă în efortul nostru
naţional şi bisericesc de reabilitare completă a mitropolitului
Visarion Puiu.
În Încheierea acestei cărţi, părintele
Ioan Lisnic spune, cu o modestie caracteristică oricărui suflet
cinstitor şi iubitor de neam şi de Biserică: „m-am străduit să pun în
valoare faptele ierarhului, în special din perioada activităţii sale
„în această latură de ţară””, adăugând pe bună dreptate că „faptele şi
realizările sale de ctitorie merită să fie cunoscute, deşi, la noi,
puţin s-a vorbit şi s-a scris despre marele ierarh”. Crezul autorului
acestei lucrări s-a sprijinit, după cum ne mărturiseşte chiar sfinţia
sa, pe îndemnul sfântului Apostol Pavel: „Aduceţi-vă aminte de
mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviţi
cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei,
13,7).
Această carte valoroasă merită a fi
republicată într-un tiraj mai mare, astfel încât să devină un bun al
cât mai multor iubitori de istorie creştină, al cât mai multor iubitori
de Hristos.
|