(la cele 70 de ani de la trecere la Domnul)
Preot,
compozitor şi dirijor Mihail Berezovschi s-a născut la 20 februarie
1868 în satul Caplani, jud. Cetatea Albă (azi raionul Ştefan Vodă) în
familia de preot.
Studii
la Şcoala duhovnicească şi Seminarul teologic din Chişinău (1880-1890),
studii de Muzică la Conservatorul din Sankt-Petersburg. Preot la
biserica „”Sf. Arhangheli” (Soborul Vechi – demolat) din Chişinău
(1890-1892), apoi la catedrala arhiepiscopală (din 1892), iconom
stavrofor.
Concomitent
îndeplineşte următoarele funcţii pe plan profesional-muzical:
director-adjunct al corului catedralei (1892), dirijor prim
(1904-1938); director şi profesor la Şcoala de cântăreţi bisericeşti şi
profesor de muzică la Şcoala eparhială (1907-1913); după 1918 –
profesor titular la Conservatorul de Muzică şi la Liceul nr. 2, toate
în Chişinău. Membru-fondator al Societăţii compozitorilor români,
membru şi vice-preşedinte al Comitetului central al Asociaţiei Muzicale
„Cântecul Basarabiei”. Corul său a avut un rol însemnat în conservarea
limbii române; în 1917-1918 a participat – personal sau cu corul său –
la evenimentele istorice care au dus la constituirea statului naţional
român unitar.
Despre
activitatea marelui dirijor, compozitor şi maestru în arte, precum şi
contibuţia valoroasă în muzica bisericească a părintelui Mihail
Berezovschi s-a vorbit în numeroase studii şi articole, la noi în ţară
şi peste Prut. În articolul de faţă redăm un mic fragment legat de
trecutul capitalei noastre, dar şi vom elucida succint aprecierea
maestriei preotului Berezovschi, exprimată de împăratul rus Nicolae al
II-lea, aflat în Basarabia cu ocazia inaugurării monumentului
străbunicului său – Alexandru I.
Data
de 3 iunie 1914, ziua preconizată pentru lansarea şi sfinţirea
monumentului împăratului rus Alexandru I „îzbăvitorul” în centrul
Chişinăului, Basarabia a găzduit familia regală rusă, în frunte cu
împăratul Nicolae Alexandrovici Romanov al II-lea.
Tot
procesul de pregătire pentru primirea înalţilor oaspeţi au fost
dirijaţi de fostul Arhiepiscop de Chişinău şi Hotin Serafim Ciceagov[1].
Cu toate că arhiepiscopul Serafim deja era transferat din Basarabia în
Tveri, dar, din motivul că noul ierarh – Platon Rojdestvenschi nu era
încă venit din Statele Unite, Sinodul Rus împuterniceşte pe Ciceagov,
ca o persoană experementată în astfel de proceduri, să conduce
protocolul de întâmpinare a familiei împăratului rus. Mai ales, că,
aflându-se anterior în Basarabia, ierarhul rus se număra printre
membrii comisiei pentru înălţarea acestui monument. Martori oculari
mărturisesc că Serafim Ciceagov personal şi nemijlocit urmărea şi
verifica toate detalii necesare.
În
centrul atenţiei arhiepiscopului Serafim se afla şi corul arhieresc,
dirijat de părintele Mihail Berezovschi, care, de fapt, îşi asuma o
mare parte din protocolul preconizat. Iar cu ocazia acestui eveniment
inedit, cu binecuvântarea vladicăi, cântăreţii au fost îmbrăcaşi în
kuntuş-uri judeliare, care au fost procurare, în rând cu alte veşminte
ecleziastice, de la Moscova, din altelierul Fraţilor Oloveaşnikovâ.
Evenimente
solemne au fost începute la orele 11 dimineata, când oficialităţi au
păşit pragul catedralei „Naşterea Domnului” din Chişinău, unde au fost
aşteptaţi de Arhiepiscopul Serafim Ciceagov, episcopii vicari Gavriil
Cepur de Akkerman şi Neofit Slednicov de Izmail, însoţiţi de preoţi şi
numeroşi credincioşi. Manifestările au deschis un Te-Deum intonat de
corul catedralei, în frunte cu pr. Mihail Berezovschi, care a fost
format din o grupă mare şi mică de cântăreţi, în total având 45 de
oameni. Mulţi dintre aceşti cântăreţi bisericeşti, discipoli fideli şi
elevi exemplari ale părintelui Berezovschi, în curând au ajus şi ei
vestiţi întrepreţi, reputaţi muzicieni şi artişti, dirijori şi
conducători de coruri profesionişti. Firesc, că toate aceste se
datorează în cea mai mare parte preotului Mihail, care, prin pildă vie
şi dinamică, a demonstrat tuturor celor din jur bogăţia muzicii
bisericeşti şi tradiţia în ansamblu a cântărilor populare şi naţionale
din pământul natal.
Familia
regală, întâmpinată de soborul ierarhilor, şi, după ce au fost stropiţi
cu Aghiazma, după tradiţie stabilită, au intrat în incinta catedralei
chişinăuene, în timp ce corul arhieresc interpreta cântare „Astăzi Feciară...” de compozitorul Kastaliski.
După
încheierea slujbei, aşa cum relatează preotul Vasile Guma, împăratul
rus şi-a exprimat deosebită bucurie, pentru faptul că se afla în
catedrala din Chişinău, împărtăţind următoarele cuvinte arhiepiscopului
Serafim Ciceagov: „Aveţi un cor minunat şi o catedrala impunătoare”.
În
momentul ce familia regală se deplasa cu cortegiu regal de la catedrala
spre monumentul împăratului Alexandru I, iar Nicolae al II-lea,
împreună cu fiicile sale mergeau în rând toţi credincioşii şi preţi,
clopotele catedralei răsunau din toate puterile, iar corul fără
întrerupere înălţa „Mântuieşte Doamne...”.
Corul
profesionist, sub conducerea preotului-compozitor Mihail Berezovschi au
îmbogăţit şi slujba de sfinţire a monumentului, care a fost inaugurat
în Piaţa, care-i purta numele, vis-a-vis de sediul arhiepiscopiei.
Şi
marele teolog şi romancier Gala Galaction (Grigorie Pişculescu), făcând
însemnări despre „Soborul” din Chişinău, aminteşte şi de minunatul cor
arhieresc, sub conducerea lui Berezovschi: „Cântarea din această
catedrală reprezintă cununa originalităţii şi a valorii artistice,
pentru acest prim altar al Basarabiei. M-a învrednicit Dumnezeu să
asist, acum vreo doi ani, la o liturghie în Capela Sixtină din Vatican.
Am auzit, prin urmare, celebrul cor din Capetala Sixtină. Când
am revenit în ţară cu însufleţire: - Maestre, am auzit, în Roma, corul
de la Capela Sixtină şi mi-am mărturisit mie şi altora: corul lui
Berezovschi este superior”[2].
La
fel a fost un pictor apreciat, a participat cu lucrări personale la
numeroase expoziţii, obţinând la una din ele Medalie de aur.
La 5 noiembrie 1940 preotul Mihail Berezovschi a trecut la Domnul, fiind mormântat în cimitirul central ortodox din Chişinău.
Opera muzicală: Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, aranjată la 3 voci, Moscova-Leipzig, 32 p. (în ruseşte); Nu mă lăsa la vremea bătrâneţii, concert pentru 4 voci, cu aranjament pentru pian, 16 p. (în ruseşte); Doamne strigat-am. Stihirile, Dogmaticile, Dumnezeu este Domnul, cu Troparele Învierii pe 8 glasuri, Chişinău, 1921, 24 p. (ediţia a II-a, 1940); Imnele Sfintei Liturghii, pentru cor mixt, bărbătesc şi pentru 3 voci egale, Chişinău, 1922, 194 p.; Imnele Vecerniei şi Utreniei, pentru cor mixt, bărbătesc şi pentru 3 voci egale, Chişinău, 1927, 269 p.
Literatura: Bezviconi G., Profiluri de ieri şi de azi, Chişinău, 1943, p. 146-147; Bordeian Th., Preotul M. Berezovschi // Luminătorul, an. LXXVI (1943), nr. 8-9, p. 538-540; Colesnic Iu., Basarabia necunoscută, vol. I, Chişinău, 1993, p. 156-161; Cosma V., Muzicieni din România. Lexicon bio-bibliografic, vol. I, Bucureşti, 1989, p. 120; Ghibu O., M. Berezovschi // România nouă, nr. 73/1927, p. 1-2; Necrolog // Raza, nr. 536 din 23 noiembrie 1940; Păcurariu M., Dicţionarul Teologilor Români, Bucureşti 2002, p. 50-51; Pripa M., Din tezaurul spiritual al neamului: M. Berezovschi // Tyragetia, nr. 2/1995, p. 274-280.
Pr. Dr. Maxim MELINTI
Corul bisericesc, condus de Berezovschi. In centrul imaginii Episcopul de Chisinau Serafim Ciceagov |
Note:
[1]
Arhiepiscopul Serafim deja era transferat din Basarabia în Tveri, dar,
din motivul că noul ierarh – Platon Rojdestvenschi nu era încă venit
din Statele Unite, Sinodul Rus împuterniceşte pe Ciceagov să conducă
protocolul de întâmpinarea înalşilor oaspeţi în Chişinău.
[2] Galaction G., Maestrul Mihail Berezovschi // Curentul, nr. 1857 (1