Bine aţi venit Гость!
CANDELA
Meniu site
Categoriile secţiunii
| BISERICILE SI MANASTIRILE DIN MOLDOVA [3] |
| DOCUMENTAR [1] |
| Femeia ortodoxa [34] |
| Teologie [16] |
| Canoanele Bisericii Ortodoxe [43] |
| Sarbatorile Bisericii Ortodoxe [44] |
| Predici [22] |
| Articole [47] |
| VIDEO [2] |
| Scrisori din strainatate [1] |
| Condoleantze [8] |
Calendar
 |
||
| Stil vechi | Miercuri | Stil nou |
| 1 Decembrie | 14 Decembrie | |
| Postul Crăciunului | ||
| Post aspru (pâine, apă, fructe uscate, seminţe) | ||
 Sfântul Prooroc Naum (VII î.H) , Cuviosul Filaret Milostivul (792), Sfântul Mucenic Anania Persul |
||
| Tot in aceasta zi | ||
| Evanghelia zilei | ||
| Apostolul zilei | ||
| Rugăciunea zilei | ||
| File din Pateric | ||
| Pilda zilei | ||
| Biblia într-un an | ||
Catalog de fişiere
| Principală » Fişiere » Canoanele Bisericii Ortodoxe |
CANOANELE Sinodului al patrulea local de la Antiohia (341)
| 19.04.2012, 10:23 | |
CANOANELE Sinodului al patrulea local de la Antiohia (341) CANONUL 1 Antiohia (PRAZNUIREA PASTILOR) Toti cei ce îndraznesc sa desfiinteze hotarârea marelui si Sfântului Sinod întrunit în Niceea în prezenta evlaviosului si de Dumnezeu preaiu-bitorului împarat Constantin, în privinta sfintei sarbatori a mântuitoarelor Pasti, sa fie excomunicati si lepadati din Biserica, daca vor starui a se împotrivi din pofta de cearta celor bine hotarâte, si acestea sa fie zise pentru laici. Iar daca vreunul dintre proestosii Bisericii, episcop ori pres-biter ori diacon, va îndrazni dupa hotarârea aceasta sa se osebeasca spre zapacirea popoarelor si spre tulburarea bisericilor si sa serbeze Pastile cu evreii, Sfântul Sinod a judecat ca acela sa fie strain de Biserica de acum înainte, ca unul ce si-a îngramadit pacate nu numai siesi, ci s-a facut multora pricina de stricaciune si de zapacire; si nu numai pe acestia îi cateriseste din slujba, ci si pe cei ce vor îndrazni sa se împartaseasca cu acestia dupa caterisire. Iar cei caterisiti sa se lipseasca si de cinstea exterioara, de care i-a facut partasi sfântul canon si preotia lui Dumnezeu. (7, 64, 70, 71 ap.; 7 sin. II ec; 11 TruL; 7, 37, 38 Laod.; 34, 51, 73, 106 C artag.) CANONUL 2 Antiohia (AFURISIRE SI AFURISITI) Toti cei ce intra în Biserica si asculta Sfintele Scripturi, dar nu participa la rugaciune împreuna cu poporul, sau se feresc de participare la Sfânta Euharistie potrivit oarecarei nerânduieli, acestia sa se lepede din Biserica, pâna când nu se vor marturisi si nu vor arata roduri de pocainta, si atunci rugându-se vor putea primi iertare; nu Ie este iertat însa sa comunice cu cei excomunicati, nici umblând în case sa se roage împreuna cu cei ce nu se roaga împreuna cu Biserica, nici sa se primeasca în alta Biserica cei ce nu se aduna împreuna în alta Biserica. Iar de se va vadi ca oarecare dintre episcopi, sau presbiteri, sau diaconi, sau oarecare din canon (catalogul clericilor) va comunica cu cei excomunicati, acesta înca sa fie excomunicat ca unul ce tulbura canonul Bisericii. (9,10, 11,12,15, 28, 32, 33, 45, 48, 65 ap.; 5 sin. I ec; 11, 13 sin. IVec; 17, 66, 80 Trul.; 8,11 Antioh.; 41, 42 Laod.; 9, 11 Sard.; 9, 10, 23, 106 Carlag.) CANONUL 3 Antiohia (CLERUL SE MUTA NUMAI DUPA PRAVILA) Daca vreun presbiter, ori diacon, ori, în genere, oricine dintre cei din preotie, parasindu-si parohia sa, se va duce în alta, apoi desavârsit mu-tându-se, va încerca sa petreaca timp îndelungat în alta parohie, acela sa nu mai liturghiseasca, mai ales daca, episcopul sau propriu chemându-I si sfatuindu-1 sa se întoarca în parohia sa, nu va asculta. Iar de va starui în nerânduiala, desavârsit sa se cateriseasca din slujba, încât nicidecum sa nu se mai reintegreze la locul sau de serviciu. Iar daca, caterisit fiind pentru aceasta pricina, l-ar primi alt episcop, si aceia sa primeasca epitimia de la sinodul obstesc, ca unul care desfiinteaza legiuirile bisericesti. (15, 16 ap.; 15, 16 sin. l ec; 5, 10, 20, 23 sin. IV ec; 17, 18 Trul.; 15, 16 Sard.; 54, 90 Cartag.) CANONUL 4 Antiohia (STAREA CLERICILOR CATERISITI (RASPOPITI) Daca vreun episcop caterisit de sinod, ori presbiter, ori diacon caterisit de episcopul sau propriu ar îndrazni sa savârseasca ceva din slujba preoteasca potrivit celor obisnuite a le îndeplini mai înainte, ori ca episcop, ori ca diacon, acela sa nu mai poata avea nadejde la alt sinod nici de reintegrare, nici de a se putea apara. Iar cei ce comunica cu ei, toti sa se lepede de la Biserica, si mai ales daca, cunoscând ei hotarârea cea data împotriva celor amintiti mai sus, ar îndrazni sa comunice cu dânsii. (28 ap.; 5 sin. I ec; 6 sin. II ec; 29 sin. IV ec; 12, 15 Antioh.; 3, 4, 5, 14 Sard.; 29, 65 Cartag.; 88 Vasile cel Mare) CANONUL 5 Antiohia (SCHISMA) Daca vreun presbiter ori diacon, defaimând pe episcopul sau, s-a despartit pe sine de Biserica si a facut adunare osebita si a ridicat altar si, chemându-1 episcopul, nu s-ar supune, nici nu ar voi sa i se plece, nici sa-1 asculte, fiind chemat întâia si a doua oara, acela desavârsit sa se cateriseasca si nicidecum sa nu mai dobândeasca serviciul, nici sa nu mai poata primi cinstea sa. Iar de ar starui în a tulbura si razvrati Biserica, acela prin stapânirea externa sa se pedepseasca ca un tulburator. (31 ap.; 6 sin. II ec; 3 sin. III ec; 18 sin. IV ec; 31, 34 Trul.; 6 Gang.; 14 Sard.; 10, 11 Cartag.; 9, 13, 14, 15 sin. I-II; 1 Vasile cel Mare) CANONUL 6 Antiohia (STAREA CELOR AFURISITI) Daca cjneva a fost excomunicat de episcopul sau, acela sa nu se primeasca mai înainte de altii, daca nu s-ar primi de însusi episcopul sau, sau tinându-se sinod si prezentându-se, s-ar apara si, convingând sinodul, ar primi alta sentinta. Si hotarârea aceasta are valoare pentru mireni si presbiteri si diaconi si pentru toti cei din canon. (12, 13, 16, 32 ap.; 5 sin. I ec; 6 sin. II ec; 20 Laod.; 13 Sard.; 11,29, 133 Cartag.; 1 sin. Sof.) CANONUL 7 Antiohia (SCRISORI SAU CARTI CANONICE) Nici unul dintre straini sa nu se primeasca fara scrisori de pace. (12, 13, 32, 33 ap.; 11, 13 sin. IV ec; 17 TruL; 8, 11 Antioh.; 41, 42 Laod.; 7, 8, 9 Sard.; 23, 106 Cartag.) CANONUL 8 Antiohia (SCRISORI SAU CARTI CANONICE) Nici presbiterii rurali sa nu dea scrisori canonice, decât numai catre episcopii învecinati sa trimita scrisori; horepiscopii neprihaniti însa sa dea scrisori de pace. (12, 13, 33 ap.; 11, 13 sin. IV ec; 17 TruL; 13 Ancira; 10 Antioh.; 42, 57 Laod.; 32, 106 Cartag.) CANONUL 9 Antiohia (AUTOCEFALIA SI AUTONOMIA) Episcopii din fiecare eparhie trebuie sa recunoasca pe episcopul proestos din capitala metropola si care detine purtarea de grija a toata eparhia, pentru ca în capitala metropola se întrunesc din toate partile toti cei ce au afaceri de aranjat. Pentru aceea s-a hotarât ca aceasta sa aiba precadere în cinste, si ceilalti episcopi sa nu faca nimic mai însemnat fara de dânsul, potrivit vechiului canon în vigoare al Parintilor nostri, decât numai cele ce privesc fiecare parohie în parte si tinuturile de sub dânsa. Iar fiecare episcop sa aiba stapânire peste parohia sa si s-o cârmuiasca potrivit evlaviei cuvenite fiecaruia si sa aiba grija de tot tinutul supus cetatii sale; asa ca sa si hirotoneasca atât presbiteri, cât si diaconi, si sa dispuna toate cu judecata; dar mai mult nimic sa nu se apuce sa faca fara episcopul capitalei metropolei, nici acesta fara de socotinta celorlalti. (34 ap.; 4, 6, 7 sin. I ec; 2, 3 sin. II ec; 8 sin. III ec; 28 sin. IV ec; 36, 39 TruL) CANONUL 10 Antiohia (HOREPISCOPII) Sfântul Sinod a hotarât ca cei de pe sate, sau de la tara, sau asa-numitii horepiscopi, de ar fi si luat hirotonie de episcop, sa-si cunoasca masura drepturilor lor si sa cârmuiasca bisericile supuse lor si sa se multumeasca cu îngrijirea si administrarea acestora, sa aseze adica citeti si ipodiaconi si exorcisti si sa se multumeasca cu înaintarea acestora; dar sa nu îndrazneasca a hirotoni nici presbiteri, nici diaconi fara episcopul din cetatea careia este supus atât el, cât si teritoriul lui. Iar de ar îndrazni cineva sa calce cele hotarâte, acela sa se cateriseasca si sa se lipseasca de cinstea ce o are. Si horepiscopul sa se faca de catre episcopul cetatii, careia este pus. (8 sin. I ec; 14 sin. VII ec; 13 Ancira; 14 Neocez.; 8 Antioh.; 57 Laod.; 89 Vasile cel Mare) CANONUL 11 Antiohia (ÎNFATISAREA CLERULUI LA CAPETENIA STATULUI) Daca vreun episcop, sau presbiter, sau, în genere, oricine din canon s-ar porni sa mearga la împaratul, fara stirea si scrisorile episcopilor din eparhie si mai ales ale celor din capitala, acela sa se izgoneasca si lepadat sa fie nu numai din comuniune, ci si din demnitatea de care era partas, ca unul care cuteaza sa supere urechile preaiubitorului de Dumnezeu împaratul nostru împotriva orânduirii bisericesti. Iar de ar cere vreo nevoie urgenta a se adresa împaratului, aceasta sa o faca cu chibzuirea si socotinta episcopului capitalei eparhiei si a celor ce sunt într-însa, si cu scrisorile acestora sa se înzestreze pentru calatorie. (6 sin. II ec; 7, 8, 9, 21 Sard.; 12 Antioh.; 104, 106 Cartag.) CANONUL 12 Antiohia (APELUL CLERICILOR LA CAPETENIA STATULUI. ÎMPARATUL NU ESTE INSTANTA BISERICEASCA) Daca vreun presbiter, sau diacon caterisit de episcopul sau, sau si un episcop caterisit de sinod ar îndrazni sa molesteze urechile împaratului, cuvenindu-se a se adresa sinodului mai mare al episcopilor, si dreptatea ce socoteste ca o are sa o supuna mai multor episcopi, si sa astepte de la dânsii cercetarea si sentinta; iar daca el dispretuind pe acestia ar molesta pe împaratul, apoi acela nu este vrednic de nici o iertare, nici loc de aparare sa aiba, nici nadejde de reintegrare viitoare sa nu astepte. (28, 74 ap.; 6 sin. II ec; 9, 17 sin. IV ec; 7, 8, 9, 14, 21 Sard.; 4, 11, 15 Antioh.; 29, 65, 104,105, 106 Cartag.) CANONUL 13 Antiohia (MUTAREA (TRANSFERAREA) IERARHILOR) Nici un episcop sa nu îndrazneasca sa se mute de la o eparhie la alta si sa hirotoneasca pe oarecare în Biserica pentru îndeplinirea slujbei, nici sa aduca cu sine pe altii, decât numai daca s-ar duce chemat fiind prin acela în al carui teritoriu s-ar duce. Iar daca, nefiind chemat de cineva, s-ar duce fara rânduiala pentru hirotonirea oarecarora si pentru orânduirea afacerilor bisericesti care nu-I privesc pe dânsul, sa fie nule cele facute de dânsul, si el înca sa-si ia pedeapsa cuvenita nerânduielii sale si întreprinderii ilegale, caterisit fiind imediat de acum înainte de Sfântul Sinod. (14, 35 ap.; 15 sin. I ec; 2 sin. II ec; 8 sin. III ec; 5 sin. IV ec; 17 TruL; 13 Ancira; 21, 22 Antioh.; 3, 15 Sard.; 48, 54 Cartag.) CANONUL 14 Antiohia (SCAUNELE (INSTANTELE) DE JUDECATA PENTRU EPISCOPI) Daca vreun episcop s-ar judeca pentru oarecare învinuiri, apoi s-ar întâmpla sa nu fie de acord în privinta lui episcopii din eparhie, unii adica declarându-1 nevinovat pe cel ce se judeca, iar altii vinovat; spre a scapa de toata îndoiala, Sfântul Sinod a hotarât ca episcopul mitropoliei (mitropolitul) sa cheme din eparhii învecinate pe alti câtiva episcopi, care sa hotarasca si sa dezlege îndoiala, spre a întari împreuna cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusa spre judecare. (28, 74 ap.; 6 sin. II ec; 1 sin. III ec; 9, 17 sin. IV ec; 4, 12, 15 Antioh.; 3, 4, 5, Sard.) CANONUL 15 Antiohia (JUDECAREA EPISCOPILOR.SCAUN UNIC DE JUDECATA. INSTANTA UNICA) Daca vreun episcop, pârât pentru oarecare vinovatie, s-ar judeca de catre toti episcopii din eparhie si toti de acord ar aduce împotriva lui o hotarâre, aceasta sa nu se mai judece de altii, ci sa ramâna întarita sentinta data cu unanimitate de catre episcopii din eparhie. (28, 74 ap.; 5 sin. I ec; 6 sin. II ec; 9, 17, 29 sin. IV ec; 4, 12, 14 Antioh.; 3, 4, 5 Sard.; 29, 65 Cartag.; 88 Vasile cel Mare) CANONUL 16 Antiohia (RAPIRE DE SCAUN EPISCOPAL) Daca vreun episcop fara episcopie, aruncându-se pe sine asupra unei biserici fara episcop, ar rapi scaunul fara hotarârea sinodului complet, acela sa fie lepadat, chiar daca poporul întreg pe care 1-a rapit l-ar alege pe el. Iar sinod complet este acela la care este prezent si cel al capitalei, mitropolitul. (14 ap.; 15 sin. I ec; 5 sin. IV ec; 20 TruL; 21 Antioh.; 1, 2, 17 Sard.; 48 Cartag.) CANONUL 17 Antiohia (EPISCOPUL CARE NU-SI IA SCAUNUL ÎN PRIMIRE) Daca vreun episcop, luând hirotonie de episcop si rânduindu-se a câr-mui poporul, nu ar primi slujba, nici nu s-ar îndupleca sa mearga la biserica încredintata lui, acela sa fie excomunicat pâna când fiind silit ar primi sau pâna când sinodul complet al episcopilor eparhiei ar hotarî altceva în privinta Iui. (36 ap.; 16 sin. I ec; 29 sin. IV ec; 37 Trul.; 18 Ancira; 18 Antioh.; 17 sin. I-II; 1,2, 3 Chirii Alex.) CANONUL 18 Antiohia (EPISCOPUL CARE NU-SI POATE LUA ÎN PRIMIRE (OCUPA) SCAUNUL) ' Daca vreun episcop nu ar merge la parohia pentru care a fost hirotonit nu din pricina sa, ci sau din cauza refuzului poporului, sau pentru alta pricina care nu s-a produs din partea sa, acela sa fie partas si de cinste, si de slujba, numai sa nu nelinisteasca afacerile Bisericii unde ar petrece; si sa primeasca acela ceea ce va hotarî sinodul complet al eparhiei, judecând cele ce i s-au supus. (36 ap.; 16sin. lec; 29 sin. IVec; 37 Trul; 18 Ancira; 17 Antioh.; 17sin. I-II; 1,2,3, Chirii Alex.) CANONUL 19 Antiohia (ALEGEREA SI HIROTONIA EPISCOPULUI) Episcopul sa nu se hirotoneasca fara sinod si fara prezenta celui din capitala eparhiei si acesta neaparat fiind de fata, mai bine este sa fie împreuna cu dânsul toti împreuna-slujitorii din eparhie si pe care cel din capitala se cuvine a-i chema prin scrisoare. Si mai bine este de se vor întruni toti; iar de va fi cu greu aceasta, totusi negresit trebuie sa fie de fata mai multi ori prin scrisori sa consimta, si asa, sau cu prezenta celor mai multi, sau prin votul lor, sa se faca instituirea; iar de s-ar face altceva împotriva celor hotarâte de sinodul prezent, hirotonia sa nu aiba tarie. Si de s-ar face instituirea potrivit canonului hotarât, dar unii s-ar opune din pofta lor desarta, sa aiba tarie votul celor mai multi. (1 ap.; 4, 6 sin. I ec; 3 sin. VII ec; 12 Laod.; 6 Sard.; I C-pol; 13, 49 C artag.) CANONUL 20 Antiohia (SINOADELE MITROPOLITANE) Pentru trebuintele bisericesti si pentru dezlegarea pricinilor controversate, s-a hotarât ca este bine sa se tina în fiecare eparhie de doua ori pe an sinoadele episcopilor: întâi adica dupa a treia saptamâna a sarbatorii Pastilor; astfel ca în a patra saptamâna a Cincizecimii sa se încheie sinodul cel din capitala, înstiintând pe episcopii eparhioti; iar sinodul al doilea sa se tina la idele lui octombrie, care este a zecea zi a lunii Iperverteu; ca la aceste sinoade sa vina presbiterii si diaconii si toti celor ce li se pare ca sunt nedreptatiti, si de la sinod sa dobândeasca judecata. însa sa nu poata oarecari sa tina sinodul, fara aceia carora Ii s-au încredintat mitropoliile. (37 ap.; 5 sin. 1 ec; 2 sin. II ec; 19 sin. IV ec; 8 Trul.; 6 sin. VII ec; 40 Laod.; 18, 73 Cartag.; 6 Laod.) CANONUL 21 Antiohia (MUTAREA EPISCOPILOR (TRANSFERUL)) Episcopul sa nu se mute de la o parohie la alta, nici din voia sa arun-cându-se, nici silit de popor, nici constrâns de episcopi, ci sa ramâna la biserica pentru care a fost sortit de la început de Dumnezeu; si sa nu se stramute de la ea, potrivit hotarârii date acum mai înainte în aceasta privinta. (46 ap.; 15 sin. 1 ec; 5 sin. IV ec; 20 Trul.; 16 Antioh.; 1, 2, 17 Sard.; 48 C artag.) CANONUL 22 Antiohia (AUTONOMIA EPARHIALA) Episcopul sa nu intre în cetate straina, care nu este supusa lui, nici în tinutul care nu tine de el, pentru hirotonia cuiva, nici sa nu aseze presbi-teri sau diaconi în locurile supuse altui episcop, decât numai cu voia episcopului propriu al tinutului. Iar de ar îndrazni cineva una ca aceasta, hirotonia sa fie nula si dânsul sa primeasca epitimie de la sinod. (35 ap.; 15 sin. I ec; 2 sin. II ec; 8 sin. III ec; 5 sin. IV ec; 17 Trul.; 13 Ancira; 3, 15 Sard.; 48, 54 Cartag.) CANONUL 23 Antiohia (EPISCOPIA NU SE MOSTENESTE) Sa nu fie iertat ca episcopul sa aseze în locul sau pe altul mostenitor, chiar de ar fi sfârsitul vietii, iar de s-ar face ceva de acest fel, fara tarie sa fie asezarea. Si sa se pazeasca legiuirea bisericeasca ce zice ca nu trebuie sa se puna altfel episcop decât numai cu sinod si cu hotarârea episcopilor, care dupa adormirea ctlui raposat au puterea de a promova pe cel vrednic. (1, 30, 76 ap.; 4 sin. I ec; 3 sin. VII ec; 22, 49 Cartag.) Reia si întareste prevederile can. 76 ap. CANONUL 24 Antiohia (CHIVERNISIREA BUNURILOR BISERICESTI) Bine este ca cele ale Bisericii sa se pastreze pentru Biserica cu toata grija si cu buna constiinta si cu credinta catre Atotvazatorul si Judecatorul Dumnezeu. Acestea se cuvin a se chivernisi cu judecata si stapânirea episcopului caruia îi este încredintat poporul întreg si sufletele celor ce se aduna la biserica. Si cunoscute sa fie cele ce apartin Bisericii, cu stirea presbiterilor si diaconilor dimprejurul lui, ca acestia sa stie si sa nu le fie necunoscut care sunt cele proprii ale Bisericii, încât nimic sa nu le fie ascuns; ca, de se întâmpla episcopului sa moara, cunoscute fiind lucrurile cele ce apartin Bisericii, nici acestea sa nu lipseasca si sa nu se piarda, nici cele proprii ale episcopului sa nu se surpe sub pretextul lucrurilor bisericesti. Caci drept si placut este atât înaintea lui Dumnezeu, cât si a oamenilor ca cele proprii ale epicopului sa Ie lase oricarora ar voi el; iar cele ale Bisericii pentru dânsa a se pastra si nici Biserica sa nu sufere vreo paguba, nici episcopul sa nu fie lipsit de bunurile sale în favorul obstesc sub pretextul Bisericii, sau cei ce-i apartin sa cada în proces si pe lânga aceasta, dânsul dupa moarte sa se acopere de ocari. (38, 39, 40, 41 ap.; 22 sin. IV ec; 35 Trul.; 22, 26, 81 Cartag.) CANONUL 25 Antiohia (EPISCOPUL ESTE ÎNTÂIUL CHIVERNISITOR AL BUNURILOR EPARHIEI) Episcopul sa aiba stapânire asupra lucrurilor bisericesti ca sa le chiverniseasca pentru toti cei ce sunt lipsiti, cu toata evlavia si frica de Dumnezeu; dar sa se împartaseasca si el de cele trebuincioase, daca ar fi lipsit, la nevoile sale constrângatoare, si fratii care se gazduiesc la dânsul, încât sa nu fie lipsiti în nici un chip, dupa dumnezeiescul Apostol, care zice: „Având hrana si îmbracaminte, cu acestea ne vom îndestula" (I Tim. 6, 8); iar de nu s-ar îndestula cu acestea, ci ar schimba lucrurile bisericesti pentru trebuintele sale casnice si veniturile Bisericii, sau rodurile tarinilor nu le-ar chivernisi cu stirea presbiterilor ori diaconilor, ci casnicilor sai sau rudelor, sau fratilor sau fiilor sai le-ar da puterea de a le chivernisi, ca astfel prin unii ca acestia sa se pagubeasca pe ascuns gestiunea Bisericii, acela sa dea seama sinodului eparhiei. Iar daca si în alt chip s-ar învinui episcopul sau presbiterii cei împreuna cu el, ca si cum cele ce apartin Bisericii, sau din tarine, sau din alta afacere bisericeasca, le iau ei pentru sine încât sa strâmtoreze pe saraci si astfel sa acopere de clevetire si ocara atât gestiunea Bisericii, cât si pe cei ce chivernisesc în felul acesta, - acestia sa fie pusi în ordine, hotarând Sfântul Sinod cele cuvenite. (35, 38, 40, 41 ap.; 26 sin. IV ec; 12 sin. VII ec; 10, 11 Teofil Alex.; 2 Chirii Alex.) | |
| Vizualizări: 1116 | Descărcări: 0 | Rating: 0.0/0 | |
| Total comentarii : 0 | |