Bine aţi venit Гость!
Sâmbătă, 20.04.2024, 12:48
Principală | Înregistrare | Logare | RSS
Taina Botezului
    Botezul

Cununia

Inmormantarea

Sfinţirea casei
Statistici


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Formularul pentru autentificare

Calendar

Stil vechi Miercuri Stil nou
1 Decembrie 14 Decembrie
Postul Crăciunului
Post aspru (pâine, apă, fructe uscate, seminţe)
Sfântul Prooroc Naum (VII î.H), Cuviosul Filaret Milostivul (792), Sfântul Mucenic Anania Persul
Tot in aceasta zi
Evanghelia zilei
Apostolul zilei
Rugăciunea zilei
File din Pateric
Pilda zilei
Biblia într-un an

Catalog de fişiere

Principală » Fişiere » Canoanele Bisericii Ortodoxe

CANOANELE Sinodului al optulea local de la Cartagina (419)
19.04.2012, 11:35


CANOANELE Sinodului al optulea local de la Cartagina (419)

CANONUL 1 Cartagina (ÎNTARIREA CANOANELOR DE LA NICEEA)

Episcopul Aureliu zise: „Asadar, aceste orânduieli, care se gasesc la noi, fiind exemplare fidele de pe cele originale si pe care Parintii nostri le-au adus cu sine la timpul sau de la sinodul din Niceea, astfel, pastrându-se ti­pul acelora de la Niceea, sa se pastreze întarite si cele hotarâte de noi".

(1 sin. IV ec; 2 Trul.; 1 sin. VII ec.)

CANONUL 2 Cartagina (SFÂNTA TREIME)

Sinodul întreg zise: „Precum voieste Dumnezeu înainte de toate credin­ta bisericeasca, ce s-a predat de noi, sa se marturiseasca în acest slavit sin­od cu aceeasi marturisire; apoi rânduiala bisericeasca sa se tina cu învoi­rea fiecaruia si cu consimtamântul tuturor. Dar spre întarirea mintii fra­tilor si împreuna episcopilor nostri celor de curând hirotoniti,'se cuvine a adauga cele ce le-am primit prin hotarâre întarita de la Parinti ca uniunea Treimei, adica a Tatalui si a Fiului si a Duhului Sfânt, care este cunoscuta ca nu are nici o deosebire, sa o tinem sfânta în mintile noastre, si precum am învatat noi, asa le vom învata si pe popoarele lui Dumnezeu".

Tot asa toti episcopii instituiti de curând zisera lamurit: „Asa primim, asa tinem, asa învatam, urmând credintei evanghelice împreuna cu învatatura voastra".

(1 sin. II ec; 7 sin. IV ec; 1 Trul.)

CANONUL 3 Cartagina (ÎNFRÂNAREA)

Episcopul Aureliu zise: „Precum la sinodul tinut mai înainte s-au ex­aminat conditiile înfrânarii si castitatii, se hotaraste ca cei din cele trei trepte, împreunate prin oarecare legatura a curatiei prin consacrare vor­besc adica despre episcopi, presbiteri si diaconi, precum se cuvine cuviosi-lor episcopi si iereilor lui Dumnezeu si levitilor si slujitorilor dumnezeiesti consacrari, sa fie întru toate înfrânati, ca sa poata primi ceea ce cer în genere de la Dumnezeu; ca si noi asijderea sa tinem ceea ce ni s-a trans­mis prin Apostoli si s-a pastrat chiar din vechime".

(5, 17, 26, 51 ap.; 3 sin. I ec; 14 sin. IV ec; 5, 6, 12, 13, 30 Trul.; 18 sin. VII ec; 79 Ancira; 1, 8 Neocez.; 4 Gang.; 4, 25, 35, 70 Cartag.; 12, 27, 88 Vasile cel Mare)

CANONUL 4 Cartagina (ÎNFRÂNAREA CLERICILOR DE LA SOTIE)

Faustin, episcopul Picenului, din provincia Potentinei, reprezentantul Bisericii de la Roma, zise: „Sa se decida ca episcopul si presbiterul si dia­conul si toti cei ce se ating de cele sfinte, pazitori ai înfrânarii, sa se retina de la femei". Toti episcopii au raspuns: „Se hotaraste ca toti cei ce stau sau slujesc la altar sa respecte înfrânarea".

(5, 17, 26, 51 ap.; 3 sin. I ec; 14 sin. IV ec; 5, 6, 12, 13, 30 Trui; 18 sin. VII ec; 19 Ancira; 1, 8 Neocez.; 4 Gang.; 3, 25, 35, 70 Cartag.; 12, 27, 88 Vasile cel Mare; 5, 13 Tim. Alex.)

CANONUL 5 Cartagina (LACOMIA)

Episcopul Aureliu zise: „Patima lacomiei, despre care nimeni nu se îndoieste ca este mama tuturor relelor, trebuie sa se reprime, ca nimeni sa nu se foloseasca de cele straine, nici sa treaca cineva pentru câstig peste hotarele Parintilor, nici sa fie îngaduit vreunui cleric sa ia în vreun chip camata pentru vreun lucru. Si cele de curând aduse, fiind întunecate si cu totul ascunse, se vor cerceta de noi si se va hotarî în privinta lor. Iar de­spre cele ce dumnezeiasca Scriptura a legiuit prealuminat, noua nu ni se cade sa hotarâm, ci mai vârtos sa le urmam. Prin urmare, ceea ce este de imputat cu atât mai vârtos se cuvine a se osândi la clerici". Sinodul întreg a zis: „Nimeni nu poate lucra împotriva proorocilor, nici împotriva evangheliilor, fara primejdie de a fi pedepsit".

(44 ap.; 17 sin. I ec; 10 Trul.; 19 sin. VII ec; 4 Laod.; 16 Cartag.; 2, 14 Vasile cel Mare; 3 Grig. Neocez.; 6 Grig. Nyssa)

CANONUL 6 Cartagina (SFINTIREA MARELUI MIR)

Episcopul Fortunat zise: „Ne aducem aminte ca la sinoadele tinute mai înainte s-a hotarât ca Sfântul Mir sau gratierea penitentilor sau sfintirea fecioarelor si a locurilor si a bisericilor sa nu se faca de presbiteri. Dar daca cineva se va dovedi ca face aceasta, ce trebuie sa hotarasca în privinta lui?" Episcopul Aureliu a raspuns: „Vredniciile voastre au auzit cele propuse de fratele si conliturghisitorul nostru Fortunat; ce ziceti în privinta aceasta?" Zis-au toti episcopii: „Pregatirea Sfântului Mir si consacrarea fecioarelor sa nu se faca de presbiter; nici nu este îngaduit presbiterului sa împace pe cineva la liturghia publica; aceasta este parerea tuturor".

(52 ap.; 12, 13, 19 sin. 1 ec; 7 sin. III ec; 16 sin. IV ec; 4, 31, 95, 102 Trul.; 7 sin. VII ec; 48 Laod.; 7, 43, 44 Cartag.)

CANONUL 7 Cartagina (DEZLEGAREA CELOR CE SUNT PE MOARTE)

Episcopul Aureliu zise: „Daca cineva fiind în primejdie de moarte ar cere sa se împace cu sfintele altare, lipsind episcopul, atunci este cu drepta­te ca presbiterul sa întrebe pe episcop, si asa, dupa dispozitia acestuia, sa împace pe cel ce este în pericol de moarte, aceasta rânduiala trebuie sa o în­tarim prin hotarâre mântuitoare". Toti episcopii au raspuns: „Se hotaraste ceea ce sfintenia voastra crede de cuviinta sa aprobam în chip necesar".

(52 ap.; 11, 13 sin. I ec; 6, 22 Ancira; 2 Neocez.; 43 Cartag.; 73 Vasile cel Mare; 2, 5 Grig. Nyssa)

CANONUL 8 Cartagina (CINE ÎI POATE PÂRÎ PE CLERICI?)

Numidiu, episcopul Mazulitaniei, zise: „Sunt multi cu vietuire imorala, care socotesc ca pot fara deosebire sa pârasca pe parinti si pe episcopi; sa se primeasca acestia ori nu?". Episcopul Aureliu zise: „Aproba oare dragostea voastra ca cei ce sunt încurcati în ceva rusinos sa ridice glas de acuzare împotriva parintilor?" Zisera toti episcopii: „Cel ce ar cleveti sa nu se primeasca".

(34, 37, 74, 75 ap.; 6 sin. II ec; 8, 17, 19, 21 sin. IV ec; 8 Trul.; 14, 15, 20 Antioh.; 40 Laod.; 4 Sard.; 128, 129, 130 Cartag.; 13 sin. I-II; 9 Teofil Alex.)

CANONUL 9 Cartagina (OSÂNDA PUSA DE UN EPISCOP NU SE RIDICA DE UN ALT EPISCOP SAU PREOT)

Episcopul Augustin, reprezentantul provinciei Numidia, zise: „Veti tine de cuviinta sa hotarâti ca, daca vreun episcop sau presbiter ar primi în comuniune pe cei ce dupa meritul vinovatiei lor au fost scosi din Biseri­ca, acela înca se pare a fi raspunzator de aceeasi vinovatie; împreuna cu cei ce fug de hotarârea canonica a episcopului lor propriu". Toti episcopii zisera: „Se aproba din partea tuturor".

(11, 12, 13, 32, 33 ap.; 5 sin. I ec; 11, 13 sin. IV ec; 17 Trul.; 6, 7, 8, 11 Antioh.; 41, 42 Laod.; 13 Sard.; 23, 106 Cartag.)

CANONUL 10 Cartagina (PRESBITERII OSÂNDITI SA NU FACA SCHISMA)

Episcopul Alipiu, reprezentantul provinciei Numidia, zise: „Oare sa nu se hotarasca si aceea ca, daca vreun presbiter, osândindu-se cumva de catre episcopul sau propriu, îndemnat fiind de trufie si de mândrie, ar so­coti ca trebuie sa aduca separat lui Dumnezeu cele sfinte, ori alt altar ar socoti sa ridice împotriva credintei si orânduielii bisericesti, unul ca acela sa nu scape nepedepsit". Valentiu, episcopul celui dintâi scaun din provin­cia Numidiei, zise: „Cele propuse de fratele nostru Alipiu sunt necesar­mente în conglasuire cu credinta si rânduiala bisericeasca; astfel spuneti ce se pare dragostei voastre?"

(31 ap.; 6 sin. II ec; 3 sin. III ec; 18 sin. IV ec; 31, 34 Trul; 6 Gang.; 14 Sard.; 5 Antioh.; 11 Cartag.; 13, 14, 16 sin. I-II; 1 Vasile cel Mare)

CANONUL 11 Cartagina (APELUL PRESBITERILOR OSÂNDITI DE EPISCOPI)

Toti episcopii au zis: „Daca vreun presbiter ar fi osândit pentru purtarea lui, unul ca acesta are datoria sa vesteasca pe episcopii din veci­natate, ca acestia ascultând lucrul si prin ei sa se împace cu episcopul sau. Iar de nu ar face aceasta, ci ceea ce sa nu fie, cu mândrie îngâmfându-se, s-ar desparti pe sine de comuniunea cu episcopul sau, si facând schisma împreuna cu oarecare, ar aduce Iui Dumnezeu cele sfinte, unul ca acela sa se socoteasca anatema si sa piarda locul sau; bagându-se de seama ca nu cumva sa aiba pâra dreapta împotriva episcopului.

(31 ap.; 5 sin. I ec; 18 sin. IV ec; 31, 34 Trul.; 4, 5, 6 Antioh.; 6 Gang.; 10, 29 Cartag.; 13, 14, 15 sin. I-II)

CANONUL 12 Cartagina (EPISCOPUL SE JUDECA DE 12, PRESBITERUL DE 7, DIACONUL DE 4 EPISCOPI (12 EPISCOPI SA-SI ALEAGA))

Episcopul Felix zise: „Potrivit celor hotarâte la sinoadele din vechime, propun ca, daca vreun episcop (ceea ce sa nu se întâmple) ar cadea în vreo învinovatire si apar multe piedici încât nu se pot aduna mai multi, atunci pentru ca cel învinovatit sa nu ramâna sub acuza, sa se audieze de 12 epis-copi, iar presbiterul de sase episcopi si de al sau, si diaconul de trei".

(74 ap.; 5 sin. Iec; 6 sin. IIec; 9 sin. IVec; 4, 6, 14, 15, 20 Antioh.; 13,14 Sard.; 1 sin. C-pol; 14, 15, 96, 107 Cartag.)

CANONUL 13 Cartagina (ALEGEREA EPISCOPILOR)

Episcopul Aureliu zise: „Ce zice sfintia voastra despre acestea?" Toti episcopii au raspuns: „Trebuie sa tinem hotarârile date de noi, ca nu cumva primatii vreunei eparhii oarecare din nechibzuinta sa ramâna neglijati. Deci adunându-se multi episcopi sa hirotoneasca pe episcop. Iar de va fi nevoie, trei episcopi, din oricare loc ar fi, vor hirotoni pe episcop cu porunca primatului. Si daca vreunul s-ar împotrivi întru ceva martur­isirii sau iscaliturii sale, acela se va lipsi pe sine însusi de cinste".

(1 ap.; 4 sin. IV ec; 3 sin. VII ec; 19, 23 Antioh.; 12 Laod.; 6 Sard; 1 C-pol; 49, 50 Cartag.)

CANONUL 14 Cartagina (PREOTUL SE JUDECA DE 5 EPISCOPI, IAR DIACONUL DE 3)

Asijderea s-a hotarât ca din Tripolitania, din cauza saraciei provinciei, sa vina un episcop în delegatie si ca presbiterul de acolo sa se judece de 5 episcopi, diaconul de 3, precum s-a spus mai sus, fireste sub presedentia episcopului lui propriu.

(74 ap.; 5 sin. I ec, 6 sin. II ec; 9 sin. IV ec; 4, 6, 14, 15, 20 Antioh.; 13, 14 Sard.; 12, 15, 20, 96, 107 Cartag.)

CANONUL 15 Cartagina (PETRECERI OPRITE. JUDECATA LUMEASCA SI CEA BISERICEASCA. JUDECATORI ALESI)

De asemenea, s-a hotarât ca oricare dintre episcopi sau presbiteri, sau diaconi, sau clerici, împotriva caruia s-a ridicat în Biserica vreo pricina criminala ori civila, daca, refuzând judecatoria bisericeasca, ar voi sa se disculpe în fata judecatoriilor lumesti, chiar de s-ar pronunta sentinta în favoarea lui, totusi sa piarda locul sau; si aceasta Ia cele criminale, iar în cele civile, va pierde cele ce a câstigat prin proces, de va vrea sa-si tina locul sau; si acesta înca se hotaraste ca, daca de la oarecari judecatori bi­sericesti s-ar face apel la alti judecatori bisericesti cu putere mai mare, în­tru nimic sa nu-i vatame pe cei ce a caror sentinta se anuleaza, daca nu se poate dovedi ca au judecat din dusmanie, sau din patima, sau ca prin vre­un dar s-au mituit; iar daca prin învoirea partilor se vor alege judecatori, desi ar fi mai putini decât cei rânduiti, sa nu fie îngaduit a apela. Iar ca copiii iereilor nici sa mearga la spectacole lumesti, nici sa le priveasca, aceasta totdeauna s-a oprit înca si tuturor crestinilor, pentru ca sa se tina departe de acelea si sa nu mearga unde sunt (se aud) vorbe de hula.

(74 ap.; 5 sin. 1 ec; 6 sin. II ec; 9, 17 sin. IV ec; 24, 51,56, 62 Trui; 5, 12, 14, 15 Antioh.; 54 Laod.; 3, 5, 14 Sard.; 12, 28, 61, 97, 104, 122 Cartag.; 9 sin. UI)

CANONUL 16 Cartagina (ÎNDELETNICIRI OPRITE. STAREA CIVILA A CITETILOR. VÂRSTA CANONICA A DIACONILOR)

Asijderea se hotaraste ca episcopii, presbiterii si diaconii sa nu se faca arendasi sau administratori, nici sa-si agoniseasca hrana din vreun lucru rusinos sau necinstit; caci sunt datori a avea în vedere cele scrise: „Ni­meni, ostas fiind lui Dumnezeu, se încurca pe sine în lucruri lumesti".

Apoi citetii, ajungând la vârsta junetii, sa fie siliti sau a se casatori, sau a face fagaduinta de înfrânare.

Asemenea s-a hotarât ca clericul, daca împrumuta bani, sa primeasca banii sai înapoi, iar daca va împrumuta, sub alta forma, sa primeasca cât a dat.

Si diaconii sa nu se hirotoneasca înainte de 25 ani. Dar nici citetii sa nu se închine catre popor.

(5, 6, 20, 26, 44, 51, 81, 83 ap.; 17 sin. 1 ec; 3, 7, 14 sin. IV ec; 6, 9, 10, 13, 33 Trul.; 10, 14, 15 sin. VII ec; 10 Ancira; 4 Laod.; 5, 25, 126 Cartag.; 11 sin. I-II; 14, 69 Vasile cel Mare; 6 Grig. Nyssa)

CANONUL 17 Cartagina (MITROPOLIILE DIN AFRICA DE NORD)

S-a hotarât ca Mauritania Sitifensis, precum a cerut, sa aiba propriul sau primat, deosebit de primatul provinciei Numidia, de la care din sinod s-a despartit. Asadar, cu întelegerea tuturor primatilor din Africa si cu a tuturor episcopilor, pentru departarea prea mare i s-a admis.

(6 sin. I ec; 89, 96, 127 Cartag.)

CANONUL 18 Cartagina (HIROTONIA CLERICILOR. MORTII NU SE CUMINECA, NICI NU SE BOTEAZA. SINOADELE EXARHALE DIN AFRICA)

Asijderea s-a hotarât ca, hirotonindu-se episcopul ori clericul, cei ce-i hirotonesc mai înainte sa le puna în urechi cele hotarâte de sinoade, ca nu cumva lucrând împotriva hotarârilor sinodului sa se caiasca.

Tot asa s-a hotarât sa nu se dea Euharistia trupurilor celor morti. Caci s-a scris: „Luati, mâncati"; dar trupurile mortilor nu pot nici a lua, nici a mânca, si ca presbiterii sa nu boteze din nestiinta pe cei ce au murit deja.

Drept aceea sa se întareasca în acest sinod ca, potrivit celor hotarâte la Niceea, sa se convoace în fiecare an pentru pricinile bisericesti, care de multe ori se întârzie spre pieirea poporului, Ia care sinod toti cei ce tin primele scaune ale eparhiilor sa trimita din sinoadele lor episcopi repre­zentanti pe doi sau si pe câti vor alege, pentru ca sinodul întrunit sa poata avea deplina autoritate.

(37 ap.; 3, 9, 13 sin. I ec; 9, 19 sin. IV ec; 8, 83 Trui; 2, 6 sin. Vil ec; 20 Antioh.; 76, 77, 95 Cartag.)

CANONUL 19 Cartagina (RÂNDUIALA JUDECARII EPISCOPILOR AFRICANI)

Episcopul Aureliu zise: „Daca vreunul dintre episcopi este pârât, acuzatorul trebuie sa înainteze pâra la (episcopii) cei ce sunt în fruntea provinciei Iui si cel ce este pârât nici de la comuniune sa nu se lipseasca, fara numai daca, chemat fiind prin scrisori spre a da raspuns Ia judetul celor alesi a-1 judeca, nicidecum nu s-ar prezenta la ziua hotarâta, adica în termen de o luna de la ziua în care s-ar dovedi ca a primit scrisorile. Daca ar arata însa el oarecare pricini adevarate si constrângatoare, care îl împiedica de a se înfatisa spre a raspunde împotriva celor ce s-au adus contra lui drept acuze, sa aiba putinta de dezvinovatire în cuprinsul altei luni; dar dupa a doua luna sa nu mai fie în comuniune pâna ce nu se va do­vedi curat. Iar daca nu va voi sa se prezinte în fata sinodului anual gene­ral, ca macar acolo sa se rezolve cauza lui, se va judeca ca el însusi a rostit împotriva sa hotarâre de osândire. Si pe timpul în care este afara de co­muniune sa nu se împartaseasca nici în biserica sa, nici în parohie. Dar pâ-râsul lui, daca nicicând nu a absentat în zilele în care s-a dezbatut aface­rea, nicidecum sa nu se lipseasca de comuniune; daca însa pârâsul ar lipsi ascunzându-se, atunci, reintegrându-se episcopul în comuniune, pârâsul însusi se va lepada de comuniune, dar asa ca sa nu i se ia lui putinta sustinerii acuzarii, de ar putea dovedi ca la termen a absentat nu pentru ca nu a voit, ci pentru ca nu a putut sa se prezinte; caci este clar ca, introdusa fiind actiunea înaintea judecatii episcopilor, daca pârâsul s-a prihanit, atunci nu se va primi la acuzare, decât numai daca ar vrea sa actioneze pentru afacerea sa proprie, nicidecum însa pentru cele bisericesti".

(34, 37, 74 ap.; 6 sin. 11 ec; 9, 17, 19, 21 sin.lVec; 8 Trui; 14, 15, 20 Antioh.; 40Laod.; 4 Sard.; 8, 10, 11, 12, 15, 59, 104, 107, 128, 129, 130, 132 Cartag.; 13 sin. I-Il; 9 Teof. Alex.)

CANONUL 20 Cartagina (RÂNDUIALA JUDECARII PRESBITERILOR, A DIACONILOR SI A ALTOR CLERICI)

Daca se vor pârî presbiterii sau diaconii, completându-se mai înainte numarul legal al episcopilor alesi, din locurile învecinate, pe care i-ar cere cei pârâti, adica sase la cauza presbiterului si trei la cea a diaconului, împre­una cu acestia si episcopul propriu al celor pârâti va cerceta pricinile lor, pastrându-se între acuzatori si pârâti aceeasi rânduiala a zilelor, a terme­nilor, a cercetarilor si a persoAnelor; iar cauzele celorlalti clerici le va cer­ceta si solutiona si singur episcopul locului.

(14 ap.; 9 sin. IV ec; 4 Antioh.; 12, 15 Cartag.)

CANONUL 21 Cartagina (ESTE OPRITA CASATORIA CU NECRESTINI SI CU ERETICI)

Asijderea s-a hotarât ca copiii clericilor sa nu se casatoreasca cu pagân sau cu eretic.

(4 sin. IVec; 72 Trui.; 10, 31 Laod.)

CANONUL 22 Cartagina (CLERUL SA NU DEA NIMIC ÎN PROPRIETATEA NECRESTINILOR SI ERETICILOR)

Episcopii sau clericii, precum s-a zis, sa nu introduca acelora în pro­prietate nimic prin donatii din bunurile lor.

(38, 40 ap.; 22 sin. IVec; 35 Trui; 25 Antioh.; 81 Cartag.)

CANONUL 23 Cartagina (EPISCOPII AFRICANI SA NU MEARGA LA ROMA DECÂT CU CARTI CANONICE)

Asemenea episcopii sa nu calatoreasca peste mare, fara numai cu hota­rârea episcopului propriu al scaunului celui dintâi din fiecare eparhie, adica de nu va lua mai ales de la însusi primatul ceea ce se zice scrisoare de trimitere formala sau de recomandare.

(33 ap.; 13 sin. IV ec; 11 Antioh.; 28, 89, 105 Cartag.)

CANONUL 24 Cartagina (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPTURI)

Asijderea s-a hotarât ca afara de Scripturile canonice nimic sa nu se citeasca în Biserica sub numele de dumnezeiesti Scripturi. Iar Scripturile canonice sunt acestea: Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerii, A Doua Lege, Isus al lui Navi, Judecatorii, Rut, patru carti ale împaratilor, doua carti Paralipomena, Iov, Psaltirea, cinci carti ale lui Solomon, 12 carti ale pro­orocilor - Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Tobit, Iudit, Estera, doua carti Ezdra; ale Noului Testament: patru Evanghelii, o Carte a Faptelor Apos­tolilor, 14 epistole ale lui Pavel, doua ale Apostolului Petru, trei ale Apos­tolului Ioan, una a Apostolului Iacob, una a Apostolului Iuda, o Carte a Apocalipsei lui Ioan. Iar aceasta se face cunoscut fratelui si conliturghisi-torului nostru Bonifaciu si celorlalti episcopi din acele parti, spre întari­rea canonului propus, deoarece noi de la Parinti am primit sa le citim în Biserica pe acestea.

(60, 85 ap.; 60 Laod.; Atanasie cel Mare: Despre sarbatori; Grig. Teol.: Despre cartile Sf. Scripturi; Amjilohiu: Despre aceleasi carti)

CANONUL 25 Cartagina (ÎNFRÂNAREA CLERICILOR DE LA SOTII)

Episcopul Aureliu a zis: „Prea venerati frati, deoarece s-a adus spre dezbatere chestiunea despre înfrânarea unor clerici de la sotiile lor, cu ex­ceptia citetilor, propun ceea ce s-a întarit la diferite sinoade, ca atât ipodiaconii, care se ating de Sfintele Taine, cât si diaconii si presbiterii, dar si episcopii sa se înfrâneze de la sotii la timpuri anumite, ca sa fie ca si cum nu le-ar avea; ceea ce de nu vor face, se vor scoate din slujba bisericeasca; iar ceilalti clerici sa nu se constrânga la aceasta, decât numai la vârsta înaintata". Sinodul întreg a zis: „Întarim cele propuse dupa cuviinta de sfintenia voastra, fiind sfinte si placute lui Dumnezeu".

(5, 17, 26, 51 ap.; 3 sin. I ec; 14 sin. IV ec; 5, 6, 12, 13, 30 Trul.; 18 sin. Vil ec; 19 Ancira; 1, 8 Neocez.; 4 Gang.; 3, 4, 35, 70 Cartag.; 12, 27, 88 Vasile cel Mare; 5, 13 Tini. Ale.x.)

CANONUL 26 Cartagina (NUMAI SINODUL POATE HOTARÎ ÎNSTRAINAREA AVERII BISERICESTI)

Asijderea s-a hotarât ca nimeni sa nu vânda averea bisericeasca. Si daca un bun bisericesc nu ar avea venituri si o nevoie mare ar sili, aceasta sa se arate celui ce sta în fruntea acelei eparhii si împreuna cu numarul hotarât al episcopilor sa se hotarasca ce este de facut. Iar daca ar sili o nevoie atât de mare a Bisericii, încât sa nu se poata sfatui înainte de a vin­de, atunci episcopul sa cheme spre marturie macar pe cei învecinati, având grija sa arate sinodului toate împrejurarile întâmplate bisericii lui; ceea ce de nu va face, atunci vânzatorul se va arata vinovat înaintea lui Dumnezeu si a sinodului si strain de demnitatea sa proprie.

(38, 39, 40, 41, 73 ap.; 24, 26 sin. IV ec; 35, 49 Trui; 11, 12, 13 sin. VII ec; 15 Ancira; 24, 25 Antioh.; 33 Cartag.; 2 Chirii Alex.; 10 Teof. Alex.)

CANONUL 27 Cartagina (POCAINTA CLERULUI CAZUT ÎN PACATE)

Asemenea s-a hotarât ca daca presbiterii ori diaconii s-ar dovedi vreo­data în vreun pacat mai greu, care trebuie sa-i înlature din slujba, sa nu se puna asupra lor mâinile ca peste cei ce se pocaiesc ori ca peste laicii credinciosi; nici sa nu Ii se dea voie sa înainteze în treapta clerului ca celor ce s-au botezat din nou.

(25, 47, 68 ap.; 21 Trul.; 48 Cartag.; 3, 32, 51 Vasile cel Mare)

 

CANONUL 28 Cartagina (AUTOCEFALIA BISERICILOR DIN AFRICA)

Asijderea s-a hotarât ca presbiterii si diaconii si ceilalti clerici inferiori, în pricinile ce le au, daca nu ar fi multumiti cu judecatoriile episcopilor lor, atunci sa-i asculte episcopii învecinati si cele dintre dânsii le vor rezol­va episcopii cei chemati de dânsii, cu consimtamântul episcopului propriu. Prin urmare, daca chiar vor socoti sa apeleze, sa nu apeleze la judecatori­ile de peste mare, ci la primatii eparhiilor proprii, precum s-a hotarât de multe ori si în privinta episcopilor. Iar cei ce vor apela la judecatoriile de peste mare de nimenea sa nu se primeasca în comuniune în Africa.

(6 sin. II ec; 9 sin. IV ec.; 4 Antioh.; 10, 11, 12, 14, 15, 20, 23, 105, 125 Cartag.)

CANONUL 29 Cartagina (CEI AFURISITI NU SE CUMINECA)

Asijderea sinodul întreg a hotarât ca cel ce pentru lenevirea sa a fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fel de cleric, daca în timpul excomu­nicarii sale ar îndrazni sa se împartaseasca înainte de a fi ascultat, acela sa se judece, ca însusi a adus asupra sa hotarâre de condamnare.

 (28 ap.; 5 sin. 1 ec; 6 sin. II ec; 29 sin. IV ec; 4, 12, 15 Antioh.; 3, 4, 5, 14 Sard.; 19, 65 Cartag.; 88 Vasile cel Mare)

CANONUL 30 Cartagina (ALEGEREA LOCULUI DE JUDECATA)

Asijderea s-a hotarât ca acuzatul sau acuzatorul, daca în locul unde este cel ce acuza, s-ar teme de vreo violenta a multimii îndraznete, sa-si aleaga un loc de aproape, la care nu-i va fi cu greutate sa aduca martori, unde se va rezolva cauza.

(15 ap.; 15, 16 sin. I ec; 5, 10, 20, 23 sin. IV ec; 17, 18 Trul.; 10, 15 sin. Vil ec; 18 Ancira; 3 Antioh.; 17 Sard.)

CANONUL 31 Cartagina (CLERICII NU SE POT ÎMPOTRIVI ÎNAINTARII LOR)

Tot asa s-a hotarât ca, daca oarecare dintre clerici si diaconi nu s-ar supune episcopilor lor, care pentru oarecare pricini constrângatoare ale bisericilor lor ar vrea sa-i înalte la demnitatea mai mare în biserica lor, sa nu mai slujeasca nici în treapta din care n-a vrut sa iasa.

(39, 55 ap.; 8 sin. IV ec; 34 Trul.; 57 Laod.; 89 Vasile cel Mare)

CANONUL 32 Cartagina (CLERUL SA NU-SI ÎNSUSEASCA  AVEREA BISERICII)

Asijderea s-a hotarât ca episcopii, presbiterii, diaconii sau oricare clerici, care n-au avut nimic, daca promovati fiind, si-ar cumpara pe tim­pul episcopatului sau clericatului lor tarini sau orice fel de mosii pe nu­mele lor, sa se considere ca si când si-ar fi însusit bunurile Domnului, daca nu cumva, admonestati fiind, le-ar restitui Bisericii. Iar daca le-ar reveni ceva în proprietatea lor, mai cu seama din daruirea cuiva sau din mostenirea rudelor, cu aceea sa faca dupa dorinta lor. Dar daca ar voi sa le retraga chiar si dupa ce le-au oferit (Bisericii), sa se judece ca niste ne­trebnici, fiind nevrednici de demnitatea bisericeasca.

(4, 38, 40, 41 ap.; 22 sin. IV ec; 23, 35 Trul.; 24, 25 Antioh.; 22, 26, 81 Cartag.; 7 sin. 1-11)

CANONUL 33 Cartagina (PASTRAREA AVERII BISERICESTI)

Tot astfel s-a hotarât ca presbiterii sa nu vânda fara stirea episcopilor lor vreun lucru de-al Bisericii în care au fost consacrati, de asemenea nici episcopilor nu le este îngaduit sa vânda mosii ale Bisericii fara stirea sino­dului sau a presbiterilor lor. Deci, nefiind nici o nevoie, nici episcopului nu-i este iertat sa abuzeze de averea înscrisa în registrul bisericesc.

(7, 64, 70, 71 ap.; 7sin. IIec; 11 Trul.; 7, 37, 38 Land.; 51, 73, 106 Cartag.)

CANONUL 34 Cartagina (PASTILE ÎN BISERICA AFRICII)

Episcopul Epigoniu zise: „în acest scurt articol, alcatuit din cele hota­râte la sinodul din Iponia, socotim sa nu se modifice nimic, nici sa se adau­ge; afara de aceea ca ziua sfintelor Pasti sa se publice în timpul sinodului".

(7, 64, 70, 71 ap.; 7 sin. II ec; 11 Trul.; 7, 37, 38 Laod.; 51, 73, 106 Cartag.)
Categorie: Canoanele Bisericii Ortodoxe | Adăugat de: pavel
Vizualizări: 823 | Descărcări: 0 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: