Promovarea valorilor moral-spirituale la orele de diriginţie

Pentru a determina valorile moral-spirituale, însușite de elevii clasei a VI-a, le-am propus un chestionar. Criterii de analiză a răspunsurilor primite în urma chestionarului sunt:
Aprecierea nivelului de cunoștințe a elevilor ce țin de valorile creștine;
Determinarea acțiunilor și a faptelor de manifestare a valorilor moral-spirituale.
•    Prima întrebare adresată elevilor: Ce valori creștine cunoașteți?
În baza chestionarului efectuat  am delimitat următorele aspecte:
a)    Cele mai apreciate valori creștine au fost: Binele, Dreptatea și Cinstea;
b)    Valorile ce au fost menționate la un nivel mediu sunt: Bunătatea, Conștiința, Învățătura, Responsabilitatea, Iertarea și Adevărul;
c)    Valorile mai puțin operante, care s-au plasat pe nivelul inferior, sunt: Respectul, Răbdarea, Frumusețea, Sinceritatea, Învățătura, Prietenia, Milostenia, Faptele, Înțelepciunea, Înțelegerea, Ascultarea și Dragostea.
d)    Din numărul total de elevi, opt dintre ei nu au răspuns la această întrebare.
Sorin Cristea menționa că valorile superioare ale educației – Binele, Adevărul, Frumosul – vor fi completate de cele care vizează utilitatea adevărului și sănătatea psihică și fizică a omului.
Pentru a concluziona cele constatate la prima întrebare a chestionarului, unde elevii și-au expus în  scris tainele sufletului, aș putea menționa că răspunsurile obținute nu au fost satisfăcătoare; mulți dintre elevi nu au constatat măreția și importanța valorilor creștine, pe care ar trebui să le îmbrățișeze cu siguranță fiecare făptură a lui Dumnezeu.
•    La a doua întrebare: Scrieți următoarele valori în ordinea importanței lor: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea, se observă faptul că nu e o clasificare ideală, dar putem depista că pe primele locuri sunt situate: Adevărul şi Dreptatea.
Din treizeci de elevi nici unul nu a structurat valorile fundamentale după criteriul global: Adevărul, Binele, Frumosul – care sunt numite și  valori etern-umane. Valorile sociale sunt definite mai târziu: Dreptatea și Libertatea.
Am constatat că elevii, în general, au clasificat valorile fundamentale și cele sociale după felul în care au gândit ei că este bine/convenabil. Orice valoare este importantă, dar și mai de preț este faptul cum le înțelegem noi, cum le folosim în diferite situații de zi cu zi. Este regretabil că 6 (20%) elevi nu și-au expus părerea.
•    Întrebarea "Subliniați ce vi se pare corect: ”Faci bine, pentru a fi recompensat” sau "Faci bine, pentru că numai așa ești mulțumit de tine”.
Este plăcut să constat un rezultat pozitiv,  pe care l-am remarcat la acest item. Din 30 de elevi numai 10% au răspuns: ”Faci bine pentru a fi recompensat” motivând, astfel, că orice lucru realizat trebuie mulțumit, recompensat, deoarece numai așa vom putea supraviețui. Ceilalți, 17 (56,67%) elevi,  au explicat în felul următor: "Fac bine, căci numai așa mă simt bucuros, liniștit și erou”, "Când fac bine, inima-mi este plină de bucurii”.
Cu referire la aceasta Sfântul Apostol Iacov ne îndeamnă la facerea de bine fără a fi răscumpărați cu ceva prin următoarele cugetări: „Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este. ” (Iacov II, 26). Plata la care nădăjduim se cântă prin versetul: „Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri.” (Matei V, 12), rostit de către Mântuitorul lumii în predica de pe munte. Tot aici El parcă ne liniștește prin faptul că orice lucru este știut și văzut de către Tatăl ceresc prin versetul "Nici un fir de păr nu cade fără știrea lui  Dumnezeu”.
•    Răspunsul la întrebarea: "Ai cunoscut oameni buni? Ce fapte de-ale lor te determină să-i numești așa?”, elevii s-au bazat pe situațiile concrete din viața lor. Iată ce ne-au comunicat ei:
Oameni buni sunt acei care:
-    Ajută pe vârstnici să traverseze strada (P. Radu, G. Cătălin, Ș. Mariela);
-    Săritori la nevoie (M. Olivia);
-    Sunt înzestrați cu multe valori creștine (B. Dima);
-    Cred în Dumnezeu, săvârșesc fapte bune, spun adevărul (G. Mihaela);
-    Sunt cuminți, frumoși la chip și suflet, au credință în Dumnezeu (G. Vlada);
-    Au o inimă mare (L. Gabriela);
-    Salută drumeții (G. Cătălin).
Elevii clasei a V-a au răspuns mai compact la acest item:
-    Sunt prieteni adevărați, scapă din multe necazuri (S. Ecaterina);
-    Ajută pe bătrâni, aduc apă, fără a cere bani pentru aceasta (B. Oxana);
-    Reîntorc banii pierduți (M. Cristian);
-    Ajută pe cei ce nu-și pot face temele pentru acasă (R. Diana);
-    Ajută la dus bagajele grele, la temele pentru acasă (L.Vlad).
Cu toate că unele idei sunt formulate stângaci, toate împreună formează un câmp vast de definiții ale "omului bun”,  deduse din propriile experimente ale vieții, fiecare idee incluzând o valoare în sine, prețuită cu adevărat dacă este conștientizată.
La elaborarea acestui item am urmărit a-i face pe elevi să cugete cum să se comportă ei în relație cu aproapele, cu sinele, să mediteze câte puțin asupra faptelor bune, asupra faptelor mai puțin bune sau chiar rele, săvârșite de ei, poate, inconștient sau conștient, să mediteze asupra faptului că este nevoie de o îmbunătățire a situației, de o perfecționare, de o tendință spre o viață mai destoinică, mai liniștită. Referitor la aceasta, Evanghelistul Matei ne spune: „Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.” (Matei 5, 48);
•    La itemul "Cine te învață să dobândești valori creștine: Părinții, Strada, Școala, Biserica, Televizorul sau Cărțile”, am obținut următoarea diagramă.
Lăudabil este faptul că înaltele piscuri au fost atinse de către trei lucruri principale: Părinți, Biserică și Cărți. Într-adevăr, au fost culese cele mai valoroase perle ale educației, deoarece numai parteneriatul realizat între Biserică și Familie va contribui la formarea și devenirea copilului într-o adevărată ființă duhovnicească, cu chip smerit și suflet blând, o personalitate integră și armonioasă cu o viață înfloritoare. Școala, la fel, a obținut punctajul așteptat, căci munca asiduă a pedagogului nicicând nu va fi omisă din memoria firavă a elevului, după cum afirma și Platon, că educația este cel mai frumos dar pe care îl poate dobândi omul.
•    La întrebarea "Ce texte studiate te-au ajutat să cunoști cât mai multe valori?”,  elevii s-au confruntat cu anumite greutăți. Ei au recunoscut că tinerii de astăzi nu au interes față de lectură, care formează temelia cunoștințelor, izvorul nesecat al înțelepciunii.
•    Itemul "Enumerați datinile, obiceiurile poporului nostru” elevii le-au descris pe cele mai importante, cum ar fi: Anul Nou, Naşterea Domnului și Sfintele Paști. Au fost expuse și alte variante ca: Prohodul Domnului, Ziua Femeilor, Sfântul Vasile, Sfântul Nicolae, Sfântul Andrei, Hramul caselor etc., adică acele praznice care trezesc sentimente de bucurie, de trăiri duhovnicești, de sfințenie, putere, pace sufletească, stare de cugetare asupra trecutului și a viitorului, de așteptare, de mângâiere, de milostivire, de regretare a faptelor deja înfăptuite, de cerere, de curățare a păcatelor.
Sărbătorile sunt date creștinilor pentru a slăvi ziua pomenirii unui Sfânt care a dus o viață curată și vrednică întru Hristos. Aceste slăviri se cântă la Pavecernița Mare: „Doamne, de n-am avea pe Sfinții Tăi rugători, în zadar ne-am strădui. Sfinții sunt mijlocitorii noștri, căci pentru Sfinți ține Dumnezeu lumea și Dumnezeu întru sfinți se odihnește.” (Psalmi 89, 5).
Odată cu întreaga experiență socială, pe care o preia de la înaintași, elevul preia și limba, obiceiurile, tradițiile, precum și modelele de comportare. Pregătirea lui pentru integrare socială se face prin pregătirea pentru a deveni om al societății. El învață să aprecieze, să promoveze și să transpună în comportamente valorile creștine, morale, juridice, estetice etc.
•    Ultima întrebare: "Scrie un mesaj pentru colegul tău, îndemnându-l să promoveze virtuți umane și valori creștine”, a avut drept scop a-i pune pe elevi în rol de învățător, profesor sau părinte, care trebuie să-i sfătuiască, povățuiască la fapte bune pe colegii săi, să observe neajunsurile lor, corectându-i.
Voi trebuie să fiți buni, întotdeauna, să nu vorbiți cuvinte rele, fiindcă părinții voștri, când vă creșteau, au dorit să aveți o viață fericită întru Hristos. Întotdeauna să-L ascultați pe Dumnezeu și El vă va binecuvânta (Ș. Mariela);
Să înmulțiți virtuțile umane și valorile creștine, pentru că în viaţa omului aceste lucruri sunt importante (C. Carmelina);
Vei ajunge și tu la un moment când te vei afla într-o situație tristă și vei înțelege cât de importante sunt valorile creștine și virtuțile umane. Așa că nu e târziu să le înveți (G. Mihaela);
Cu părere de rău, 43,3% nu au scris nici un răvaș pentru colegul lor, din motiv că nu simt nevoie sau nu au știut ce să le spună.Dacă îți face observație cineva, aceasta nu înseamnă că-ți dorește răul, ci, dimpotrivă, vrea să-ți schimbe lumea lăuntrică, în care se ascund multe taine. Trebuie să acceptăm  tot ce ne oferă mediul înconjurător în măsura posibilităților.
Rezultatele chestionarelor propuse pentru determinarea valorilor moral-spirituale, realizate de elevii clasei a VI-a, nu au fost satisfăcătoare. Puţini elevi au pătruns în esenţa valorilor moral-spirituale şi le-au putut enumera (30%). Clasificarea valorilor fundamentale şi a celor sociale nu au căpătat o structură amplă şi concretă pentru mai mulţi elevi.
După cum menţiona şi Bernard Shaw, nu putem educa un copil cu desăvârșire, căci educația se poate termina numai odată cu viața și nici atunci nu va fi desăvârșită. Totuși, să punem toate forțele în creșterea și desăvârșirea lor.

Daniela Sajin,
Liceul Teoretic „Liviu Damian”, or. Rîşcani

Sursa: Altarul Credinței, anul XII, nr. 4, 28 februarie 2012